Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Florentina Mitrică despre foc

O femeie

Am pus visuri lângă vise,
Am făcut din noapte zi,
Iară viselor ucise
Le-am dat viață-n poezii.

Am pus viață în dorințe,
Am trăit cu pasiune,
Am făcut din neputințe
Lucruri rele sau mai bune.

Am iubit, am suferit,
Am cântat ori am tăcut,
Am mai scris, am mai citit,
Am zburdat, am mai zăcut.

Am privit ades în zare,
Alteori numai în gol
Și-am tot pus o întrebare
Când sunt eu, când joc un rol?

[...] Citește tot

poezie de (14 februarie 2021)
Adăugat de Florentina MitricăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 3 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Apus

Undeva, spre seară,
Cerul s-a-nroșit,
Parcă se-nfioară
Un îndrăgostit.
Un artist ciudat
Blând sau mai grăbit,
Pare c-a pictat
Cerul vălurit.
Însă, neatent,
Dintr-o călimară,
Roșul decadent
L-a vărsat pe seară!
Ori a rupt din soare
Focul ce mocnește
Și punând culoare
Îl îngîlbenește!
Roșu purpuriu
Sau îngălbenit
Cerul ăsta viu,
A înmărmurit!

[...] Citește tot

poezie de (23 septembrie 2018)
Adăugat de Florentina MitricăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la foc, dar cu o relevanță mică.

Căutare

Te caut în noapte, pierdută-n abisuri,
Smerită, tăcută, dor rătăcind,
Te plăsmui în gânduri. brodându-te-n visuri,
Eternă tăcere! Te caut, dorind...

Când stele, lucind, se preumblă în noapte,
Albastre, lungindu-se-n dâre de foc,
Descopăr muțenii arse în șoapte,
Umbre pe cer, alergând, își fac loc...

Te caut în noapte, mă tem și te strig
Prin bezna ce curge-n direcții bizare,
Lumina-i departe, mi-e greu și mi-e frig,
Plumbi parc-atârnă din nou de picioare.

Până când zorii fruntea-mi sărută,
(Blândă trăire) să mă trezească
În noapte mă nărui și caut, pierdută,
Luciri de lumină să mă-nsoțească

poezie de (9 septembrie 2018)
Adăugat de Florentina MitricăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și...

Și n-ai să știi cum este s-o iubești
De n-ai să-i iei cu buzele aroma,
Pe trupul ei, ușor, să poposești,
Să-i memorezi pentru vecie forma.

Și n-ai să știi nicicând dacă vibrează,
Nici cum arată plină de dorinți,
N-ai să-i auzi suspinul când oftează
Și când ajunge până sus, la sfinți.

Ți-e teamă de puterea ce-o emană,
De focul ce-i mocnește-n măruntaie
Și fugi făr-a băga de seamă
C-alergi desculț prin fulgere și ploaie.

Te temi să o auzi cum clocotește,
Cât de fierbinte-i poate fi iubirea
Și iarăși te-ai purtat prostește,
I-ai dat în schimb tăcerea și mâhnirea.

[...] Citește tot

poezie de (31 mai 2020)
Adăugat de Florentina MitricăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căldură

Mă doare trupul amorțit
Stând în cavoul alb și rece,
Dar tu, bărbatul hărăzit,
Cuprinde-mă și îmi va trece!

Cuprins-am fost de-o iarnă lungă,
Trozneau în jurul meu tăceri
Și nu credeam să mai ajungă
La mine-n suflet primăveri!

Deci suflă-ți peste mine focul
Să-ți simt dogoarea din privire
Și poate voi avea norocul
Să trec cu tine-n-nemurire!

Sărutul tău să mă topească
Cu o răbdare caldă, blândă,
Iar lacrima să mi-o zbicească
Iubirea-ți lacomă, flămândă!

[...] Citește tot

poezie de (19 noiembrie 2016)
Adăugat de Florentina MitricăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Încotro?

Încotro?
Din nimic, numai iubirea fu în stare să creeze,
O scânteie de lumină bezna să o penetreze,
Dintr-un simțământ curat, care-i pură energie,
Lumea toată s-a creat și se mișcă și e vie.
De iubirea-i la origini, de ni-i tată, de ni-i mamă,
Este și în noi scânteia dragostei, de bună seamă.
Și dacă suntem iubire și scânteie de lumină,
Suntem copia fidelă din ființa cea divină.
Și atunci mă-ntreb, retoric, dacă astea ne animă,
Unde ne-am pierdut pe cale, cum ne-am încărcat de vină,
Cum și ce ne-a transformat, de parcă azi suntem monștri,
Oare ce ne-a-ntunecat de ne comportăm ca proștii?
Lăcomia și orgoliul ne-a-ndobitocit, și zău,
Parca ni s-a stins lumina, parcă am trai-ntr-un hău,
Într-o groapă cu mizerii, plină de putreziciuni,
Cu miasme-ngrozitoare, cu cazane și tăciuni,
Unde ardem nevăzuți, la o flacără ascunsă,
Intr-o veșnicie neagră, de lumină neajunsa.
Chiar nu mai avem nimic, chiar de tot ne-am lepădat

[...] Citește tot

poezie de (15 noiembrie 2020)
Adăugat de Florentina MitricăSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Străino

De când ai apărut, minune,
Ca o Morgană întrupată,
M-am transformat dintr-un tăciune
În flacără învolburată.

Chiar nu-mi ajunge penitența
De a trăi însingurat?
Vii tu să-mi tulburi existența
Dorindu-te? Să-mi fac păcat?

Căci ard în propria-mi ființă
Să-mi mistui poftele păgâne,
Zăcând nebun de neputință
Mă descompun in mici fărâme.

Te plăsmuiesc adeseori
Și mi te simt, aici, cu mine,
Mirosul tău, miros de flori,
Se duce veșnic și revine.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Florentina Mitrică despre foc, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info