
În mințile înguste, lumina intră târâș!
aforism de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!



40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Acolo unde suferința nu ară, nici lumina înțelepciunii nu înflorește.
aforism de Gabriel Petru Băețan din Cotloanele ironiei (decembrie 2016)
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Care este diferența dintre un inteligent și un prost? Primul găsește lumina chiar și în noroi, al doilea împroașcă cu noroi chiar și în lumină.
aforism de Gabriel Petru Băețan din Cotloanele ironiei
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Nu mă mulțumesc să răspândesc lumina! Eu vreau să ajung la sursa ei!
aforism de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Artistul de geniu răspândește lumina ca și cum ar respira! Parvenitul, chiar și pentru o scânteie palidă, se screme!
aforism de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Lumina luminii
Am publicat trei cărți dar încă nu am scris mai nimic care să conteze!
Încă mai caut lumina aceia care să mă facă să renunț la căutări
Care să îmi lase cuvintele fără dinți
Care să mă formateze!
Lumina aceia din care toate se trag!
Care precede lumina noastră cea de toate zilele...
Acolo se retrag culorile iarna
Acolo infinitul este doar o particulă microscopică
Acolo moartea
Stă ghemuită.
Lumina aceia fără de care poeții nu scriu,
ci bolborosesc!
Undeva, chiar în momentul acesta, o nouă naștere
refractă această lumină
Iar noi ceilalți suntem prea netrebnici
ca să o percepem!
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Când îți dai foc la valiză, nu devii iluminat!
aforism de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Patimile seamănă lumină! Ostentația seamănă dihonie!
aforism de Gabriel Petru Băețan din Îndreptar pentru sarcasm
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Tu nu auzi...
tu nu auzi cum crește floarea de cireș
atunci când în natură ne făgăduim
eternitatea
ca într-un altar...
ne logodim pentru a nu știu câta oară
în catedrala din îmbrătișarea noastră
lumina zilei ne izbește
de parcă dumnezeu din cer
se uită pe fereastră...
îmi pare fiecare revedere început
suntem ușori ca două respirații
ca două idealuri care prind rădacină
în deșertul memoriei...
... și-atunci când nu spunem nimic
descoperim răspunsul în zefir
și în ninsori de fluturi...
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Petru Băețan (iunie 2011)
Adăugat de georgiana
Comentează! | Votează! | Copiază!


- lumină
- Lumină nu înseamnă lipsa întunericului, ci latența lui!
definiție aforistică de Gabriel Petru Băețan din Estetica decadenței
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Mântuire? Dincolo de nori este și mai multă lumină, nu un penthouse!
aforism de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Lumânarea rămâne modelul meu poetic! A mistui pentru a îi ilumina pe ceilalți!
aforism de Gabriel Petru Băețan din Estetica decadenței
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Tot ceea ce respiră se transformă în lumină dacă este cojungat cu verbul "a iubi".
aforism de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Tot ceea ce respiră se transformă în lumină dacă este conjugat cu verbul "a iubi"!
aforism de Gabriel Petru Băețan din Cotloanele ironiei
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Head shot
Dintr-o clipă în alta
Dintr-o vorbă în alta
Dintr-o nehotărâre în alta
Vom deveni simple doruri
Umbre ale umbrelor noastre
Statistică...
Ne-om prăvăli într-o depărtare atât de îndepărtată
Că luminii i-ar lua o veșnicie numai să îi atingă suprafața...
Vom foșni sub zăpada vremii
cu aceeași sfială cu care astăzi ne temem de viață?
Dintr-o clipă în alta
Dintr-un singur foc...
poezie de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Facerea lumii
când a zidit umanitatea
Dumnezeu a început
cu locul copilăriei mele
cu vibrația luminii din curtea bunicii
cu mirosul de cais ars de pe verandă
cu răcoarea din antreul casei
și gustul sfânt de brânzoice
rumenite în cuptorul cu vatră
a pilonit la umbra casei
leagănul acela care mă purta până la cer
și liliacul care încărca aerul
în diminețile copioase de vară
Dumnezeu și-a desăvârșit creația
în palmele blânde ale bunicii
în rugăciunile ei umile
în înțelepciunea bunicului
și evlavia privirii sale
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Petru Băețan din Iluzii în ambalaje de carne (iunie 2011)
Adăugat de georgiana
Comentează! | Votează! | Copiază!


Amurg și armistițiu
Ne răpun săgeți de lumină.
Retrăim secvențele repetate
Ale unui război erotic
Purtat pe câmpuri de mătase.
Am asediat pe nerăsuflate
O cetate fortificată cu draperii
Și înconjurată cu patrule de îngeri
Martori ai tandrului carnagiu.
Sângeriul pictează miros de amurg.
Ne contopim în fiecare cromozom
Într-o diplomație de sincron
Și un armistițiu de transpirație
Și pasiune.
poezie de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Necunoscut
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la lumină, dar cu o relevanță mică.

Nu este niciodată prea târziu să speri
nu este niciodată prea târziu să speri
am văzut chipul lui Dumnezeu
prinzând contur pe fețele nefericiților
și binele și adevărul
au luminat ca două felinare
în mintea mea ca o peșteră
am văzut vise înflorind
în umbra remușcărilor
și oameni în privirea cărora
nimic nu ofilește
am văzut locuri neatinse de civilizație
cu suflete în care încă mai pulsează
inocența de la începutul lumii
am văzut soldați plângând
și conștiințe solidare
am auzit adesea cum vibrează viitorul
într-o rugăciune de neprihănit
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Petru Băețan din Rugăciunea nefericiților (septembrie 2013)
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Am învățat să fiu singur
lăsat mai mereu de izbeliște
am învățat să fiu singur
că nu oricine are privilegiul acesta
și că atunci când cei mai mulți dintre oameni nu te pot înțelege
nu merită sâ încerci să te cobori la nivelul lor
am învățat că tăcerile sunt cel mai bun confident
și că orice cuvânt care nu îți este auzit
e ca o rană care nu se vindecă niciodată...
am descoperit apoi umbrele
cât de multă lumină încape în ele
și că pe întuneric gândurile vin mai ușor
am învățat să nu am nevoie de nimeni altcineva în afară de mine însumi
că zâmbetele pot fi niște simple măști în spatele cărora se pot ascunde monștrii
tocmai de aceea nu e bine să te uiți prea des în oglindă
sau că în timp chiar și mâna care credeai că te-a hrănit
va deveni doar o altă gură de șarpe
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Petru Băețan din Rugăciunea nefericiților
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Altceva
ceea ce îmi exprimi tu
e altceva
altceva decât ceea ce electrizează alte inimi
altceva decât ceea ce face natura să înflorească
altceva decât ceea ce adună laolaltă lumea în biserici
ceva ce într-o poezie s-ar simți ca într-o menghină
ceva mult mai presus de ceea ce oamenii profanează adesea
mutându-și sufletele sumar îmbrăcate
de la o adresă la alta
ceva mult mai îmbietor decât orice expresie a luminii
ceva ce nici un muritor nu poate exprima cu acuratețe
da. altceva
altceva decât un zăcământ neexploatat de inspirație
altceva decât un simplu capriciu al sângelui meu adesea efervescent
altceva decât o simplă podgorie de dorințe
care se așteaptă degustate
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Gabriel Petru Băețan despre lumină, adresa este:
