Spre apus, soarele incendiase cerul. Era, pentru Hășmașul Mare, ora cînd, cel mai mult, putea să-și dezvăluie măreția. Ora cînd, din cîmpie, se zărește ca o cetate cuprinsă de flăcări.
Geo Bogza în Cartea Oltului, Capitolul II Tragedii pe înaltul podiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Însingurat în semeția și fastul lui, Hășmașul Mare pîlpîie sub cer, ca o cetate cuprinsă de flăcări. Dar recea vîlvătaie, departe de a-l mistui, și mai mult îl cristalizează, ca pe un inimaginabil diamant, trecîndu-l luminos și straniu în veșnicie.
Geo Bogza în Cartea Oltului, Hășmașul Mare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Geo Bogza despre foc, adresa este: