
Revelion
Colindă plăceri
Ninge
În noaptea de Crăciun.
Damigeana cu vin
Harapnice trosnind
De alte vremi...
Să ne vedem în oglindă,
Și noaptea cântătoare
Să ne-adoarmă
Pentru uitare.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!



Legendă
Când orice se vinde,
Când orice e marfă -
Trezește un sunet bătrân
Din antica harfă.
Din cupe, vin de uitare,
Fie-a virtuții eșarfă -
Trezește un cântec bătrân
Din antica harfă.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Gaudeamus
Zădarnic flaute cântă
În aste zile păgâne -
La vânt s-au dus aspirații,
Nimic nu rămâne...
În vânt și uitare tot stând,
Cu zile grele, stăpâne -
Oricine, orice au trăit,
Nimic nu rămâne...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Zgomote
Ce frică fără cauză
A poposit...
Sunt bucuriile
Din subconștient
Ce se coboară-n geam
Ca întuneric fără veste,
Sunt ale orașului intimidări,
Enigme de hazard
Și anii ce-au fugit,
Fără-nțeles
Și șoaptele uitării,
Sau fie
Și orice s-ar întâmpla...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Estetic urban
Orașul seara...
Șantiere în repaos.
Și firme scrise
Din becuri înstelate.
Orașul seara...
Pe o piață
Cu sclipiri de fier
Claxon, armonic, a sunat.
Foburgul
Cu bachice dorinți,
Și cugetări
De opere văzute.
Orașul, seara...
Din statica uitării, -
Destul frumos,
Destul departe.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Psalm
Iubito, cu fața de mort,
Fecioară uitată în turn,
Plângând în balcon
Cu grai monoton,
Cu suflet taciturn -
În visul meu te port.
Iubito, cu fața de mort,
Mireasă pe tron,
Cu grai monoton
În visul meu te port.
Iubito, cu fața de mort,
De geniu trăsnită,
De-a pururi monotonă,
Goală madonă,
De crini prăfuită -
În visul meu te port...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!


Amurg antic
Havuzul din dosul palatului mort
Mai aruncă, mai plouă, mai plânge -
Și stropii căzând, în amurg, iau culori:
De sineală, de aur, de sânge.
Plutește un lanț de lebede albe,
Iar visul din parc în lac se răsfrânge -
Amurgul pe lebede pune culori:
De sineală, de aur, de sânge.
Uitate, statuiele albe privesc,
Albe visând c-un aer ce plânge -
Și lasă amurgul pe ele culori:
De sineală, de aur, de sânge.
poezie celebră de George Bacovia din volumul Plumb - 1916
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Nervi de toamnă
(Toamna... iar sunt copil)
Toamna... iar sunt copil,
Prezența mea am pierdut-o...
Si iar defilează, umil,
Mizeria uitată de cei ce-au cunoscut-o.
Inima, grea, se izbește-n bizare cadențe....
Oftică, toamna și zdrențe...
Despre asta nu, despre aceea nu,
Frunze la vânt...
Hohu,
Si eu am fost pe pământ,
Dar unde-ai fost tu?
Sunt iar in orașul enorm.
De cei ce se sting, nimeni nu regretă.
Dorm...
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Panoramă
Plîngea caterina-fanfară
Lugubru în noapte tîrziu...
Și singur priveam prin ocheane
Pierdut în muzeul pustiu...
Și-n lumea ocheanelor triste
Mă prinse sinistre gîndiri -
În jurul meu corpuri de ceară,
Cu hîde și fixe priviri.
Și-acea caterincă-fanfară
Îmi dete un tremur satanic ;
În racle de sticlă - prințese
Oftau în dantele, mecanic.
Și-atunci am fugit plin de groază
Din sumbrul muzeu fioros,
Orașul dormea în tăcere,
Flașneta plîngea cavernos.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu George Bacovia despre uitare, adresa este:
