Gheorghe şi timp

Epigramistului Gh. Enăchescu, trăgător cu "Gloanţe vesele"

Nenea Gheorghe trage tare,
C-are armă în dotare...
Chiar şi fără proiectile,
Ne-a ucis, pe toţi, cu zile.

epigramă de Nicolae Gonţ-Topor din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf lui Gheorghe Doja

Omenirea m-a cinstit
Cum se cere, veac de veac.
Că am fost un răzvrătit,
Nu supus austriac.

epitaf epigramatic de Vasile Huţu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi români cu convingeri social - politice total diferite au arătat lumii întregi unde este localizată România pe hartă: Emil Cioran şi Nicolae Ceauşescu.
Mai târziu s-au împlinit alte două fructe ale timpului: Nadia Comăneci şi Gheorghe Hagi.

Camelia Opriţa în Aşa am învăţat să redevin român
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua epigramei, epigrama zilei - Gheorghe Cireap

Pusu-n schemă a pastilei
S-a făcut pe stilul dramei:
Dacă-i epigrama zilei,
Nu e ziua epigramei...

epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns (sau continuare) a epigramei dedicată mie de către Gheorghe Bâlici (Republica Moldova), cel mai mare epigramist al anului 2018

Îmi este soţul pugilist -
Ce-i pică-n mână, îşi ia zborul;
Dar şi pe scenă-i un artist:
Când zbiară, zboară şi... decorul!

epigramă de Carmen Cristina Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetului Stephane Roll/Prietenului Gheorghe Dinu

Pentru că, iată, este Anul Nou,
vreau să primeşti din parte-mi un cadou.
Am pus într-însul câteva vitrine
cu jucării ciudate dar benine:
un ou, un termofor de vinilin,
o muscă zăpăcită, un vecin,
un metru din cămaşa Mării Negre,
ceva din ritmul ploilor alegre,
o lişiţă, un loden, un borcan
cu marmeladă de acum un an,
o banderolă magică, un pudel
pitic şi învelit în foi de ştrudel,
o stea de ciclamen, un ac de os
înfipt într-un gâtlej de albatros,
patru viori de miere, o felie
din crupa lunii, un cusur, o mie
de rime, un sifon, un alpenştoc,
un păstrăv ambigen din Orenoc,
câteva teste, douăzcei de sticle
cu eticheta "era lui Pericle",

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Cassian din volumul Jocuri de vacanţă (1983)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O vorbă veche franţuzească zice că mai-binele e adesea vrăjmaşul binelui. Este foarte adevărat; însă omului nu-i trebuieşte binele, îi trebuieşte mai-binele: aceasta e raţiunea întregului progres al omenirii. Priviţi, la fiecare Sf. Gheorghe şi Sf. Dumitru, ce goană după mai-bine! Gândesc că nicăieri nu se mută mai mult şi mai des lumea ca la Bucureşti; e natural — Capitala trebuie să dea tonul progresului. Cu trei luni înainte de termenul mutării, mai în fiecare familie începe regulat o interesantă dezbatere, având un vădit caracter de urgenţă.

începutul de la De închiriat de Ion Luca Caragiale (1900)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este aberant cînd afirmă senin că "fenomenul îngrădirii oficiale a unor valori literare autentice este azi în realitate imposibil". S-ar putea în sistemul său de valori, să fie adevărat. În timp ce vorbea la tribuna Congresului, un Vasile Voiculescu era în puscăria politică, iar un Radu Gyr, condamnat initial la moarte pentru poezia Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane, îsi ispăsea pedeapsa, comutată la închisoare pe viată. Închisorile gemeau de scriitori, intelectuali, muncitori, tărani etc. nealiniati la politica si ideologia comunistă, cei rămasi în libertate construiau societatea socialistă.

Nina Cassian în Un congres al scriitorilor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Trecem prin timp
ca printr-o oglindă - încotro?
Au uitat de noi
iarba, vântul şi iubirea.
Deasupra drumurilor noastre
nu se mai află soarele nostru,
un nou sfânt Gheorghe
îşi ucide balaurul.

poezie de Aleksander Nawrocki din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alo alo

Alo zi-i din prima
Strigă răspicat Gheorghe
La celularul vechi
Cumpărat cu zero euro
De la oferta zilei
Hotărârea lui din glas
Se transmise concludent
În coordonate sferice
La grupul de colegi aflaţi
Aşijderea în staţia de autobuz
Gata să plece la uzină
Hotărâţi să înceapă munca
Schimbară tactica pe moment
Îşi scoaseră telefoanele
Şi sunară care încotro
Întrebând cu voci desluşite
Alo alo când se dă prima?
Alo alo zi-i din prima.

poezie de David Boia (29 septembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

90% din televiziune se interesează de viaţa vedetelor de carton. După anii '50, când comuniştii au luat puterea, nu s-a văzut aşa ceva. Ce să mai vorbesc de vremea monarhiei! Atunci, un savant era un savant, un profesor universitar era un profesor universitar. Acum, scuipi şi îi pui piedică profesorului pe culoare. În vremea noastră, la o personalitate cum era Paul Constantinescu sau Gheorghe Dumitrescu, care mi-a fost profesor de armonie, Ştefan Niculescu, ne uitam ca la dumnezei. Ne lipeam de zid ca timbrul de plic. Îmi sugeam burta ca să nu-i deranjez lui trecerea. Când trecea compozitorul prin faţa mea, eu eram ştampilă. Acum, studenţii se sărută pe scări în faţa profesorilor sau se mângâie pe la glezne. Am luat modelul american. Respirăm prin ei, mâncăm prin ei.

Gheorghe Zamfir în ziarul Adevărul (2 noiembrie 2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion: Gheorghe, câte cămăşi aveai pe timpul lui Ceauşescu?
Gheroghe: Două.
Ion: Din ce?
Gheroghe: Din mătase.
Ion: Şi acum câte ai?
Gheroghe: Una.
Ion: Din ce?
Gheroghe: Din alea două.

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Halloween

Îmi dă prin cap anul acesta
De-aşa scumpete-n prăvălii,
Să-mi iau costum, să le fac festa,
Să-i sperii şi eu pe copii;

Când vor veni de Halloween
S-apar în faţa lor mascat,
Să-i vad cum fug şi nu mai vin,
Trei nopţi să facă pipi-n pat ;

Dar ce costum i-ar îngrozi?!
Copiii azi, fără tromboane,
Mascat în drac, vampir, ce-o fi,
Nu scap pân' nu le dau bomboane,

Ce Baba-cloanţa! Te joci, frate?!
Dracula poartă azi scufiţă (!)
Astea-s poveşti de ei fumate
Din primul an de grădiniţă,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ritualuri de Sfântul Gheorghe

RITUALURI DE SF. GHEORGHE

A lui Sângeorz sărbătoare,
dezleagă vremea caldă,
pe câmp să plouă cu floare,
de fluturi colindată.

La sărbătoare creştină,
mit se perpetuează,
ce-n casă şi în grădină,
datini împrospătează.

Se pune la grajd de vite,
funie de usturoi,
spre a nu fi bântuite
de vârcolac sau moroi.

În obicei de la sate,
cu datini vechi, menite,
spirite sunt alungate

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Filipoiu din Tradiţii creştine şi ritualuri populare (Editura Paideia - 2008)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la poezia "Rondel a la turca bre..." de Gheorghe Gurău

Mâncam rahat cu apă rece,
Ciubuc, cadâne pe divan,
Cântam mereu, Aman, Aman,
Pe tăvi, hartane de berbece.

De la vizir astept firman
C-am dat peşcheşuri de mă trece,
Pe tăvi, rahat cu apă rece,
Ciubuc, cadâne pe divan,

Stă la Palat, nu vrea să plece,
Pe viaţă s-ar dori sultan
Iar în harem cadâne zece
Să facă zilnic bairam...

Mâncam rahat cu apă rece!

rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te-ncurca

Boc! Boc! In poarta.
Spre dimineata, cu vreo trei zile pana-n Craciun.
- Vezi, mă Gheorghe, cine bate, mă -
Sare muierea. Nu se sculasera, ca era prea denoapte.
Afara iar: Boc! Boc!
- Care esti, mă?
Era-ntuneric, se vedea doar o pata mare alba.
Era iapa, legata de poarta.
Si ala batea tare-n pridvor, cu ciomagul.
Si când l-a văzut pe Gheorghe c-a iesit
C-o mana bagata pe maneca hainei si cu alta afara,
A inceput să-l certe.

- Ba, ce faceti? De ce dormi, mă? la ora asta?
Oamenii vrednici nu dorm la ora asta! Ce faci, mă?
De ce dormi, mă?

Intra în casa si descarca o desaga de ghete rupte,
Cizme scalciate pantofi.
- Mă, venii la tine să-ti aduc astea, ca nu mă lasa

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de deal

Plec pe jos de la fântână
Cu Bunică-mea de mână,
Eu, cu paşii mici, mărunţi
Ai bunicii, obosiţi.
Peste deal, ca-ntotdeauna
Ne însoţeşte lumina
Caldă şi îmbietoare
Dată de raza de soare
Lacrima dată de rouă
Umezeşte ochi de floare,
Ne mai transmite şi nouă
Ambianţa de răcoare.

***

Zarea, până-n orizont
Cu al florilor tumult
Farmec şi parfum mai mult,
Aducând la fiecare,
Voie bună, încântare.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dialog la nivel... înalt

moto: Eu mă grăbeam dar dumnealui
Mă ţinea de haină să nu plec
Că are treabă vizavi la cec
Să dea un telefon şi n-are cui
-------------

- Bună ziua bade Gheorghe
Vezi că-ţi cade pălăria
- Pe mine nu mă cheamă Sorge
Şi nici nu-mi place călăria
- Zi mai tare că n-aud
A trecut de ora trei
Servesc masa într-un dud
Vino şi tu dacă vrei

- N-are lifturi prepeleacul
Parpalacul fâlfâie lejer
Nu mi s-a stricat dovleacul
Ce să cat în dud, mon cher?
Nici nu ninge, nici nu plouă

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Statuia academicianului Gheorghe Ionescu-Şişeşti

pamflet dedicat profesorilor Dumitru Iilie Săndoiu şi Aurelian Penescu, urmaşii de azi ai lui Şişeşti la catedră

La intrarea-n facultate străjuieşte ea, divină;
De un sfert de veac încoace plânge-ntruna şi suspină.
Când prin preajmă-i trec Săndoiu şi Penescu,-ntoarce faţa,
Fi'ndcă de atâta scârbă simte c-o cuprinde greaţa.
O-ntrebai: "Ce plângi, divino?" Ea atunci zâmbi amar:
"Plâng, căci ştiu ce-a fost odată, iar ce-i azi e un coşmar;
Facultatea,-n loc de genii, are oameni de duzină,
Căci profesori fără merit sunt chemaţi să dea lumină.
Unde eu tăiam odată mari copaci, vai, naţiune,
Ăştia de-azi nu sunt în stare nici surcele să adune!"

pamflet de George Budoi din Învăţământul, profesorii, studenţii şi elevii în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete (7 iulie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monotonie

Profesorului Gheorghe Blaga

Sigur, ne-om mai revedea
În zorii săgetând alte planete
Poemul meu, strivit de epitete,
La fel de tainic îl vei recita

Plutire-abstractă va fi mersul
Calcând galactice itinerare,
Te-ascult rostind cu indignare
Ce ticălos e însuşi Universul

Şi-Egipte, şi curţi imperiale,
Se strecurau pe uşa din balcon,
Crud ne taxa doar timpul monoton,
Au cât de lungi terestrele escale?

Ireversibil-înşurubată în Destin –
Topirea omenească în Niciunde,
O lacrimă în gene se ascunde

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!