La urma urmei, așa cum orice animal și pasăre își crește puii, învățându-i modul specific de a trăi și de a se comporta în viață, la fel și orice om este în stare să-și educe copiii săi, să se priceapă la educarea copiilor altora și chiar... să reeduce oameni în toată firea.
Gheorghe Ionescu în Didacticiada (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fă nani!
Trecu această vară
Ca pasărea ce zboară
La fel vor trece anii
Iubita mea... Fă nani!...
Aș vrea să stau cu tine
Zile și nopți senine
Dar mici ni-s acum anii
Iubita mea... Fă nani!...
Va veni însă o zi
În care vei auzi
Că am crescut cu anii
Iubita mea... Fă nani!...
De-atunci vom fi tot una
Ca Pământul cu Luna
Și-ncet să treacă anii
Iubita mea... Fă nani!...
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atâta cât am fost copii
Atâta cât am fost copii
Nu m-am gândit cum o s-arăți
Nici n-am visat cum o să fii
Și nici n-am bănuit ce poți.
Însă acum pe ne-așteptate
Noi ne-am trezit că am crescut
Și pot pretinde pe dreptate
Că-n totul azi te-am cunoscut.
În ceea ce privește fizic
Ești adorabilă statuie
Iar sufletește, pot să zic
Alta să te întreacă nu e.
Romantică, idealistă,
Sensibilă, inteligentă
Volubilă și optimistă
Iar pe deasupra și... poetă.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la creștere, dar cu o relevanță mică.
Vise
Sădind într-un câmp un pom
S-o găsi totuși un om
Cu convingere să creadă
Că va trăi cât să vadă
Cum va crește o livadă
Și fructe din pomi să cadă?...
N-ar fi nimic de mirat
Dacă-n cazul arătat,
Fructul este... mălăiață,
Iar omul... un nătăfleață.
Sau... altfel problema pusă,
Vorba din condei adusă...
Se va mai găsi vreun om
Ca lângă același pom
Să pună altul la fel,
Pentru că e om și el
Și tot așa... până-n sfârșit
O livadă a ieșit?...
La plantat nimeni n-aleargă,
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trandafirul albastru
Un grădinar idealist,
Muncind cu pasiune
A devenit specialist
Curent, cum azi se spune.
Avea-n grădină multe flori
Din cele mai frumoase,
Puse pe soiuri și culori,
În rânduri aspectuoase.
În mozaicul natural
Nimic nu contravine
Și orice element floral
Era cum se cuvine.
Și orice analizare
Exigentă s-a făcut,
Această realizare
Impresiona plăcut.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nufărul alb
Fost-a într-un colț de lume,
Departe de orice drum,
Un lac mic și fără nume,
Ce poate că e și acum.
Aceiași plopi, aceleași sălcii
Și același stufăriș,
În care diverse specii
Și-au găsit bun ascunziș.
Pe mal ademenitoare,
Roua cerului pândește,
Gâzele neștiutoare
Cu care lacom se hrănește.
În apă măsoară flămândă
Sangvinica lipitoare
Și nemișcată stă la pândă
În stuf, știuca răpitoare.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Gheorghe Ionescu despre creștere, adresa este: