creştere şi timp

Mărul discordiei

Creşte în doi peri la timp
Indiferent de anotimp

distih de David Boia (2 august 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea, cu anii, creşte sau moare!

Marie-Anne Desmarest în Torente
Adăugat de Sigrid
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drama omului şi a timpului n-o trăieşte decât acela care a separat timpul de existenţă şi care în această disociere, fugind de existenţă, e apăsat de timp. Şi acela simte cum creşte în el timpul asemenea morţii.

Emil Cioran în Principiul satanic în suferinţă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În oraşul în care am crescut, lucrurile se mişcau cu o asemenea încetineală, încât dura două ore să te uiţi la emisiunea "Şaizeci de Minute".

citat din Ken Devis
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monştrii sacri se uzează în timp. Sacralitatea se estompează, monstruozitatea creşte.

aforism de Valeriu Butulescu din Caietul albastru (2004)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Găurile negre sunt motivul care ne face să credem că timpul nu va creşte pentru toţi observatorii.

Stephen Hawking în Universul într-o coajă de nucă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cumul

Cum devorează timpul
Momente şi zile
Ani şi ere geologice
Lume stele şi univers
Toate dintr-o fractură
Incipientă care creşte
Şi nu mai stagnează
Pildă crudă şi nemiloasă
A devenit vorba timpului
Şi fapta lui sângerează
Iar oamenii se contrazic
Accelerat între ei
Ca să adâncească
Mai mult prăpastia
Şi haosul primordial
În atare comportament
Salvarea poate veni
Numai de la îngeri.

poezie de David Boia (19 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când îţi propui un scop, timpul, în loc să crească, scade.

citat clasic din Rivarol
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru cei care-şi folosesc bine timpul, ştiinţa şi experienţa cresc odată cu viaţa.

aforism clasic de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înveţi ca să creşti, fiindcă minţile noastre, spre deosebire de trupuri, pot continua să crească atât timp cât trăim.

citat din Morris Adler
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balneară

An de an tot creşte plata
Şi mă zbat s-adopt formula;
De mai merg la Căciulata,
Anul ăsta-mi vând... căciula.

calambur epigramatic de Virgil Poiană din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţapul ispăşitor

Are vecin - un lup blănos,
Nevastă - o căpriţă bună,
Şi trei ieduţi, crescuţi frumos,
Ce urlă uneori la lună...

epigramă de Florin Rotaru (2010)
Adăugat de Ana Sofiana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate lucrurile cresc odată cu timpul, mai puţin suferinţa.

proverbe evreieşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creşterea dezordinii sau a entropiei este ceea ce deosebeşte trecutul de viitor, oferind o direcţie timpului.

citat celebru din Stephen Hawking
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţe de mai bine

Cu anii ce se tot adună
De crezi guvernul pe cuvânt,
Va creşte pensia pe lună,
Păcat că nu şi pe… Pământ!

epigramă de Georgeta Vătavu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine îl vede pe copil cum creşte? Nimeni! Numai cei care vin din altă parte spun: "Vai, ce-ai crescut!" Dar nici mama, nici tata nu l-au văzut când creştea. El a devenit, în timp. Şi în fiecare clipă a fost ceea ce urma să fie.

citat celebru din Antoine de Saint-Exupery
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lună

Luna nu este nimic altceva decât un afrodiziac rotitor, pus la dispoziţie prin puterea divină pentru a provoca lumii creşterea ratei natalităţii.

definiţie clasică de Christopher Fry
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre scurtimea timpului

Dacă-aş putea trăi fără să mă gândesc la moarte,
Uitând risipa timpului şi-a sufletului degradare,
N-aş dori decât să fiu trup cu caldă răsuflare
Având de lumina zilei şi de trilul de păsărilor parte.

Aş putea sta netulburat mereu, zi după zi
Urmărind cum creşte iarba, curcubeul schimbător
Al florilor de la albastru la galben, de la roşu la gri,
În perfect acord cu secvenţele-anotimpurilor.

Aş putea, îngăduitor, permite timpului să mă îngroape,
Dar mă dor orele care trec din întuneric în întunecime.
Iar eu acum chiar nu vreau să zac cu pantalonii-n vine
Şi cu bastonul lângă pat, pentru că moartea e aproape,

Trebuie să fiu treaz, să fac ceva – în fiece minut.
Mormântul ne dă apoi timp de-odihnă, neîntrerupt.

poezie de Hemminger, Graham Lee, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

alb căzut din cer –
în timp ce luna descreşte
omătul creşte

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preţul apei potabile a crescut

De câtva timp, în fiecare lună,
Factura-mi vine-aşa de încărcată
De parc-aş fi băut rachiu de prună
Sau, zi şi noapte, numai apă… Plată!

epigramă de Ion Moraru din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!