Goethe despre flori

floare

Florile sunt cele mai frumoase cuvinte şi hieroglife ale naturii, prin care ne arată cât de mult ne iubeşte.

definiţie celebră de Goethe
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florile sunt cuvintele frumoase şi hieroglifele naturii, cu care ne face să înţelegem cât de mult ne iubeşte.

citat celebru din Goethe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu toate florile frumoase au si miros placut, cand ai de unde sa culegi, alege numai acele care poseda si una si alta.

citat celebru din Goethe
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câteodată soarta noastră se aseamănă cu un pom fructifer în timpul iernii. Cine ştie cu siguranţă că acel copac va înverzi şi va înflori după trecerea iernii, dar sperăm din toată inima... simţim.

citat celebru din Goethe
Adăugat de Culincu Diana Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna şi pretutindeni

Străbate peşterile-adânci din munţi,
Atinge-n drum spre cer ale norilor frunţi:
Muzele strigă izvoarele şi văile pline de culori
De multe ori, da, de mii de ori.

Când privirea-ntâlneşte tinere flori albastre,
Cântece noi răsplătesc eforturile noastre:
Timpul trece şi-n zbor zilele trec, una câte una,
Dar anotimpurile revin întotdeauna.

poezie celebră de Goethe, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despărţire

Ochii ei şoptesc iubirea,
Buzele-mi nu spun nimic.
Grea, ce grea e despărţirea
Chiar pentr-un bărbat voinic.

Triste sunt şi parcă plâng
Şi se cheamă-n limbă mută:
Mâinile ce ni se-ating,
Buzele ce se sărută.

Cum pe vremuri, jucăuşo,
Îţi sorbeam al gurii mied,
Şoapte – floare de brânduşă
Ce-a ieşit de sub omăt.

N-o să-ţi fac coroană iară,
Roze-n mână n-o să-ţi pun.
O, Francisca,-n primăvară
Ne-a ucis un ger nebun.

poezie celebră de Goethe, traducere de Nicolae Dabija
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar pentru Dumnezeu, mamă, e oare folositor tot ce ne-aduce pe loc bani în pungă, tot ce nu constituie pentru noi o posesiune imediată? N-avem oare destul loc în casa veche şi era necesar să ridicăm una nouă? Nu întrebuinţează tata în fiecare an parte însemnată din beneficiile sale comerciale la înfrumuseţarea camerelor? Tapetele astea de mătase nu sunt ele nefolositoare? Cât despre mine, mărturisesc, mărturisesc că pereţii ăştia dungaţi, florile, arabescurile, coşuleţele şi figurinele astea, repetate de o sută de ori, îmi fac o impresie foarte neplăcută. Grozav mai seamănă cu cortina teatrului nostru. Dar alta e când stai în faţa cortinei.. Oricât ar trebui să aştepţi, ştii că se va ridica şi că vei vedea nenumărate lucruri, care te recreează, te învaţă şi te înalţă.

Goethe în Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister
Adăugat de Jenica Ramona Nitu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regele ielelor

Dar cine goneşte prin noapte şi vânt?
Un tată călare cu fiul plăpând.
În braţe îşi ţine copilul cuprins
Şi braţul se strânge mai cald, într-adins.

- Obrazul, copile, de ce ţi-l fereşti?
- O, tată, pe-al ielelor rege-l zăreşti?
Tu nu-i vezi cununa şi coada de vrac?
- Sunt neguri copile, ce-n vânt se desfac.

"O, dragă băiete, cu mine nu vii?...
În jocuri voioase juca-vom zglobii!
Flori multe, pestriţe, se-nşiră pe plaur,
Iar maică-mea are veşminte de aur!"

- O, tată, o, tată, chiar el mi-a şoptit,
Al ielelor rege mi-a făgăduit...
- Te-alină, copile, ascultă-mi cuvântul,
Prin frunze uscate doar freamătă vântul!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Goethe, traducere de N. Argintescu-Amza
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!