Ileana Vulpescu despre dorinţe

Chiar atunci când este dorită, o despărţire descumpăneşte omul. I se pare că i s-a dus echilibrul.

Ileana Vulpescu în Pe apa Sâmbetei
Adăugat de Roxanel
Comentează! | Votează! | Copiază!

O oază de linişte este cred cea mai înţeleaptă dorinţă a omului pentru viaţa lui. Cât de important este să trăieşti măcar în casa ta într-o atmosferă de armonie sufletească!

Ileana Vulpescu în Viaţă, viaţă, legată cu aţă
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de mult preţuiam felul în care-mi făceau observaţii: fără ton dispreţuitor sau de superioritate, ci don dorinţa de-a mă-nvăţa cât mai mult şi de-a mă ridica la nivelul lor de comportament.

Ileana Vulpescu în De-amor, de-amar, de inimă albastră (2005)
Adăugat de roxănel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să-ţi doreşti sau nu o familie contează, cred, ce idee ţi-ai făcut despre familie, de la părinţii tăi... şi pe urmă vorba e dacă-ţi găseşti un om potrivit, să-mparţi viaţa cu el, să îţi doreşti să ai copii cu el, nu doar ca să fii "în rândul lumii".

Ileana Vulpescu în De-amor, de-amar, de inimă albastră (2005)
Adăugat de roxănel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai copii, dar ai cu cine ţi-ai fi dorit cel mai mult să-i ai sau i-ai avut cu cine s-a putut sau chiar s-a nimerit? Câte lucruri s-ar lămuri din răspunsul sincer la această întrebare.

Ileana Vulpescu în Arta conversaţiei
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare ghinion în viaţă, dacă nu chiar nefericire, ca prima dragoste să fie un om frumos şi o virtualitate, o dorinţă neîmplinită, aceea care conservă nealterată imaginea primei fiinţe iubite.

Ileana Vulpescu în De-amor, de-amar, de inimă albastră (2005)
Adăugat de roxănel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un învingător îi poate aduce învinsului elemente superioare de civilizaţie şi cultură, de fel de-a trăi. Cu siguranţă însă îl va lipsi de libertate: altfel spus, de capacitatea de a se organiza după mintea şi după dorinţa proprie. Niciun cuceritor nu cucereşte de dragul celui cucerit.

Ileana Vulpescu în Sărută pământul acesta
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă atrag oamenii complicaţi. Mă atrag major, nimicitor, doar oamenii care mă fac să visez, care maschează atât de bine implacabilele roţi dinţate ale imuabilelor legi care ne guvernează, atât de bine că mă fac să le uit existenţa. Cu cât sufletul tău intră mai profund în hăţişurile de clar-obscur ale altui suflet, cu-atât actul fizic al iubirii devine mai greu de-nfăptuit. Nu ţi-l mai poţi închipui. Deşi-l doreşti, nu ţi-l mai poţi închipui.

Ileana Vulpescu în Arta conversaţiei (1992)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

De cînd sunt bătrînă mă trezesc şi eu pe marginea patului cu mîinile încrucişate, spunînd Tatăl nostru şi cerîndu-I ce-I cerea şi mama, iar cu privire la mine, un sfîrşit uşor, înaintea căruia să mă pot îngriji singură de trupul meu. Cînd te gîndeşti că oamenii-şi doresc viaţă lungă... Rar, sînt bătrîni independenţi fizic şi cu mintea întreagă pînă-n ultima clipă. Dar faţă de această minoritate, bătrîneţea e chin şi durere, trupeşte şi sufleteşte.

citat din romanul Preludiu de Ileana Vulpescu (2017)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!