Ioan Friciu despre moarte

Lacrimi de urmaşi,
Pios, etern omagiu -
Nu mor eroii...

haiku de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel mamei

Cuvântul Mamă este sfânt!
Să ţi-l aminteşti cu dor,
C-aşa fac şi cei ce mor
Când părăsesc acest pământ.

Pân-ai fost mai mărişor
Te-a vegheat duiosul cânt...
Cuvântul Mamă este sfânt!
Să ţi-laminteşti cu dor,

Iar de vei fi rătăcitor
Prin lume hăituit de vânt,
Când ai de Mamă simţământ
Totu-ţi pare mai uţor.

Cuvântul Mamă este sfânt!

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preot de război

Te-ai dus pe drumuri arse, prăfuite,
Trimis în lupte dincolo de Nistru
S-auzi Katiuşa cum urla sinistru,
Să vezi poveşti de moarte inedite.

Duhovnc militar cu har ilustru
Îmbărbătai cohortele rănite
Şi prohodeai cadavrele găsite,
Notând în evidenţa din registru.

Pe ger, marşând prin stepa cea calmucă
Stihia morţii te-a prins la Stalingrad
Când mângâiai răniţi ce-au fost pe ducă;

La cap le-ai pus o cruce de ulucă
Şi-n gropi de tun avut-ai adăpostul
Ş-un vis frumos cu casa ta... nălucă.

sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hora Unirii

Hora-ncingeţi fraţi români
Orişicând aici stăpâni,
Recunoscuţi de-ntreaga lume
Autohtoni cu vechi renume!

Unirea ne este nouă dragă,
Neamuri străine să-nţeleagă
Iubirea noastră pentru ţară.
România-i frumuseţe rară!
Iubiţi-vă ţara dragi copii,
Iubiţi pe morţi şi pe cei vii!

acrostih de Ioan Friciu (23 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis marin

Ai venit în grabă...
cu ochii tăi, mai verzi
decât marea şi smaraldul...
Ai clipit din ei dulce
şi ai limpezit
cerul învăluit de aburii
asfinţitului...
Ai mai clipit o dată dulce
şi ai îmblânzit furia mării,
ca să poţi culege
alge verzi pe plaja pustie.
Ai căzut apoi istovită
cu obrazul în nisipul
toamnei,
rece şi aspru.
Ai rămas aşa... în aşteptarea
brizei de seară,
să dormi sub mângâierea ei,
să visezi pâlpâitul
pescăruşilor în căutarea

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Friciu (10 septembrie 2013)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel de Ziua Morţilor

De Ziua Morţilor în cimitire
Pioşi aprindem lumânare
Şi cerem Domnului iertare,
După datini din psaltire.

Pentru suflete în nemurire
Şi cereasca îndurare,
De Ziua Morţlor în cimitire
Pioşi aprindem lumânare...

Lumini mii ard pe altare
În linişte de mănăstire,
Suntem plini de mulţumire
Amestecată cu-ntristare,

De Ziua Morţilor în cimitire.

rondel de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CEL MORT NU ŞTIE DACĂ A MURIT

Cel mort nu ştie dacă a murit,
Prohodul, nu-l aude-n care rit
A fost rostit de popi în adunare,
Ori dacă prin oraţii fost-a preamărit.

rubaiat de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un monstru nevăzut planeta o-nfăşoară

Un monstru nevăzut planeta o-nfăşoară
Şi semenii cu sutele de mii, posibil e să moară,
Iar omenirea-ngrijorată plâge-n rugăciune,
Triumf să fie viaţa, a omului comoară.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De furtună rupt-
pomul încărcat cu rod
agonizând.
*
O noapte rece
lasă câmpul cu brumă-
în zorii zilei.
*
Seară de toamnă-
deaspra stoluri de ciori-
două cad moarte.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O GAURĂ SE FACE PRINTRE NORI
(Rubaiat)
O gaură se face printre nori,
Tu, Omule o vezi, să n-o ignori,
Eter, prin ea vei trece vertical
Urcând în plan celest când ai să mori.

rubaiat de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A OMULUI CĂLĂTORIE PE PĂMÂNT
A Omului călătorie pe pământ
De când se naşte până trece în mormânt,
E zbucium de acţiuni(adesea inutile),
Păşind pe pragul morţii fără un cuvânt.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi cei ce s-au născut şi se vor naşte au să moară
Şi teama lor cea mare este c-ar putea să-i doară,
Dar cei ce-n traiul lor iubit-au banul şi huzurul
Dispuşi ar fi de a se naşte şi a mia oară.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

SĂ NU TE LAŞI NICICÂND ÎN VOIA SORŢII (Rubaiat)
Să nu te laşi nicicând în voia sorţii,
Să lupţi ca demn să fii în faţa morţii,
Pe tot parcursul existenţei tale
Să ai belşug onest în faţa porţii.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bogăţie dacă-n urma ta rămâne după moarte,
Ar putea trezi ranchiuni şi certuri grele să se poarte
Şi să-ţi tulbure nemărginita adormire în divin,
Aşa că-n timpul vieţii, celor umili să le faci parte

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CÂND OMUL MOARE, VREA S-AJUNGĂ-N PARADIS (Rubaiat)
Când omul moare, vrea s-ajungă-n paradis,
Cu fapte bune drumu-n ceruri e deschis,
Dar cum în viaţă greşelii e supus
E temător că lumea lui a fost un vis.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre lumina...

De-aş fi pasăre-n văzduh,
n-aş simţi colbul sub picior,
spre lumina rece a stelelor,
m-aş înălţa ca simplu duh...

Dar ce spun, e numai vis,
ce se destramă ca un fum,
stârnesc acelaşi colb pe drum,
rămas în cercul meu închis...

Rămas în cercul meu închis,
simt colbul moale sub picior,
spre lumina rece a stelelor,
voi urca la noapte-n vis...

Mă voi sui ca simplu duh,
spre lumina rece a stelelor,
numai în clipa-n care mor...
Voi fi pasăre-n văzduh!

poezie de Ioan Friciu (22 aprilie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis marin (2)

Ai venit în grabă...
cu ochii tăi, mai verzi
decât marea şi smaraldul...
Ai clipit din ei dulce
şi ai limpezit
cerul învăluit de aburii
asfinţitului...
Ai mai clipit o dată dulce
şi ai îmblânzit furia mării,
ca să poţi culege
alge verzi pe plaja pustie.
Ai căzut apoi istovită
cu obrazul în nisipul
toamnei,
rece şi aspru.
Ai rămas aşa... în aşteptarea
brizei de seară,
să dormi sub mângâierea ei,
să visezi pâlpâitul
pescăruşilor în căutarea

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Friciu (1 octombrie 2013)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O LINIŞTE ADÂNCĂ-I AŞTERNUTA PE ORAŞ ( Rubaiat)
O linişte adâncă-i aşternută pe oraş.
Doar vietăţile mai umblă, omul stă-n sălaş,
Pe uliţi moartea bântuie-n costum de camuflaj,
Ne vom lupta cu ea s-o scoatem" lată pe făraş".

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

LA MARGINE DE DRUM E NĂPĂDIT DE VÂSC COPACUL
La margine de drum e năpădit de vâsc copacul
Şi în curând lipsit de sevă va muri săracul,
Iar parazitul verde va rămâne încă viguros
Chiar dacă pe sub scoarţă-i mişună flămând gândacul.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ŞI STELELE ODATĂ MOR, SECATE FIIND DE ENERGIE
Şi stelele odată mor, secate fiind de energie
Şi tot aşa dispare norul din grea furtună şi urgie,
Ce-i pe pământ o creatură împărtăşesc aceiaşi soartă,
Să se prefacă în materie printr-o tainică magie

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!