Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Ioana Voicilă Dobre despre dorințe

Reflecții

Nicio bucurie nu e întreagă!
Nu sunt așa cum mă visezi,
nu ești aici când te doresc
și totuși
suntem jumătăți ale aceluiași măr...

poezie de din Secvențe în alb și negru (14 februarie 2011)
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dorință

Lasă-mă, să te iubesc
De mii de ani, te rog.
Dar tu ești mereu călător
Și strigătul meu
S-a pierdut pe cale.
Lasă-mă, să te iubesc!

poezie de din Între verde și albastru
Adăugat de Girel BarbuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gând de seară

Îți trimit un gând de seară,
în speranța că-l vei prinde,
să-l aducă trenul care
o iluzie ne vinde.

Ți-aș trimite mângâierea,
ce doresc și ce dorești,
să strivească depărtarea
și în ochi să mă privești!

Să găsești, în ei, cuprinsul,
visului visat de tine
și să te cufunzi în dânsul
precum algele marine.

Să te lași hrănit de dulcea
de plăcuta-mi apă vie
și oceanul meu de vise,
te va legăna-n vecie.

[...] Citește tot

poezie de din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lui Eminescu

Ești busuiocul care a sfințit izvorul
Și steaua ce lucește-n lacul
Unde plutește dorul.
Ești floare-albastră-n ochii mei
Și ești parfumul cel de tei.
Și seara-n bucium te prefaci
Și-i strigi și îi aduni pe frați!
Și ești dorința cea mai vie
Pentru eterna, dulcea Românie!

poezie de
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cântec de sirenă

Cu algele dorului, sfinte,
Să te împresor îmi doresc.
Și-n zbuciumul mării, cuminte,
În taină să mi te vrăjesc!

Lasă a lumii scenă
Și brațelor mele, te dă!
Iar cântului meu de sirenă,
Jertfește-i, a ta inimă!

poezie de
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lui Eminescu

Ești busuiocul care a sfințit izvorul
Și steaua ce lucește-n lacul
Unde mai plânge dorul!
Ești floare-albastră-n ochii mei,
Mirificul parfum de tei!
Iar seara-n bucium te prefaci
Când strigi și îi aduni pe frați!
Tu ești dorința cea mai vie
Pentru eterna, dulcea Românie!

poezie de din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Împlinire

Mereu mi-am dorit
Ca Făt-Frumos să mă răpească!
Departe de lume-ascunzându-mă,
Să mă iubească.

Mereu am visat,
La clipa mea de fericire.
La ceas de dor
Eu te chemam în gând, iubire!

Și ai venit
Și fără veste m-ai răpit
Din gânduri și preocupari
Ducându-mă în depărtări.

Și am fugit,
Strivind trecutul amândoi,
În sărutări de buze moi
Și ne iubim cum știm doar noi.

poezie de din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce frumos am trăit!

Îmi ascult uneori, atent,
ecoul pașilor
gândind că n-au obosit încă.
În ei simt trecerea timpului
și-mi regăsesc
voința de stâncă.
Bătăile inimii nu-mi sunt singuratice.
Îmi urmează pașii cadențat.
Prin anotimpuri mă poartă, voios
mereu pe drumuri de neumblat.
Îmi simt amintirile
încrustate în talpa rănită de dor
și văd cum din ele răzbate
al dorinței de viață, izvor.
Și merg, merg mai departe
sângerând.
Lacrimile mi le înghit
și râd-plângând, hohotind.
Ce frumos, Doamne, am trăit!

poezie de din În lumea iubirii
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Călătorul

Mi-aș fi dorit
să fi rămas cu mine
și timpul
să fi stat în loc
dar tu călătorești mereu,
iubite,
în căutare de noroc!
Mi-ar fi plăcut,
să-ntâmpin primăvara,
la pieptul tău privind semeț
dar te-ai pierdut
iubitule, în iarnă
și asta,
niciodată, n-o să-ți iert!

poezie de din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dorințe legitime

După atâta vreme,
de lupte și de zbucium
mi-e dor să mai aud
un glas tainic de bucium.

De pe un deal să cheme
ființa mea retrasă,
spre culme s-o îndemne,
căci viața e frumoasă!

Și liniște să-i dea
un cântec muntenesc,
cum șoapta gurii tale,
când spune,, te iubesc!,,

poezie de din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mesaj

Toamna blândă îți trimit mesager la ușa ta
Și soarele la zenit să te mângâie aș vrea!
Frunzele să-ți spună mut despre dragostea ce-ți port
Când aduse sunt de vânt în al vieții tale port.

Cu el, inima-mi aprinsă vine iarăși să topească
Flori de gheață-răvășite care vor să înflorească.
Tu, primește darul meu, ființa ce sunt și-am fost,
Ce-a avut un rost mereu și-acum parcă, n-are rost!

Blândă toamnă, dulce doamnă te trimit cu mere coapte
Către dorul meu, dorit și în zi și-n miez de noapte!

poezie de
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Uimire

Primăvara cântă-n strună, florilor de "ziua bună!"

Și-n pădurea fermecată, roua clipei din petale,
Curcubee mii arată și-n privirea dumitale.

Pretutindeni e-armonie. Verdele e-un împărat
Ce-a sosit cu veselie și cu floare-ncoronat.

Primăverii se vrea mire. Cântă în privirea lui
Toată floarea câmpului, iar în ochii ei, uimire!

Din adâncuri, de lumină, legănată-n al lui cânt
Ivesc susur de izvoare, primăverii șipotind.

Din mireasma revărsată peste zări, cu dărnicie,
Blânda sărutare-a clipei, toate visele învie!

Și-ntr-o rază împletită, cu a ochilor dorință,
Primăverii-ntotdeuna, verdele-i e năzuință.

poezie de din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Plutesc, plutesc, inerție

Plutesc, plutesc în derivă, nici nu știu ce mă ține pe val!
Nu sunt regină, nici divă și nu-mi văd niciun ideal!
Cândva mă-mbăta răsăritul cu un cântec de ciocârlie
Și-acum m-atrage-asfințitul cu mantia lui sângerie...

Plutesc, plutesc fără voie, vâslisem cândva curajos.
Eram o,, Arcă-a lui Noe,, cu gândul și trupul vânjos.
Mai port porumbelul pe umăr nu vede nici el un liman,
Ani buni pe degete-i număr și mă topesc an de an.

Plutesc, plutesc, inerție, și-atâtea trădări mă-ngrozesc!
Nu mai am nicio bucurie și ochii, mereu mi-i feresc.
Ce mult îmi doresc să îi spun, luminii că o mai iubesc...
Culorile se ceartă-n drum și simt cum înnebunesc!

Plutesc, plutesc spre niciunde și fruntea-mi ridic către cer
Slobozesc doar o rugăciune, liman și-o iubire să-i cer.

poezie de din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la dorințe, dar cu o relevanță mică.

Dorințe magice

Azi sunt mândră Crăciuniță,
Mi-am pus roșie rochiță!
Cu desaga încărcată
Stau cuminte lângă vatră!

Vino, pe genunchii mei!
Port cu mine tot ce vrei!
Meriți tot ce e mai bun!
Mi-a spus mie, Moș Crăciun!

Am adus în piept, iubire
Și în ochi numai sclipire
De noroc și bucurie,
Ani să-ți bucuri și o mie!

Am în mâini doar mângâiere!
În glas am lapte și miere!
Ți le dau cu bunătate.
Tu, primește-le pe toate!

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dorință

Ochii mei vor să te vadă, legănându-ți clipele
Și iubirea-mi diafană să-ți mângâie pleoapele.

Gura mea îți vrea sărutul, floare de nu-mă-uita
Iar ființa mea-nceputul îl vrea cu ființa ta!

Să fiu eu, floarea din floare care dis-de-dimineață
Îți presară stropi de rouă peste însetata-ți viață!

poezie de
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vino în vis, vino acasă...

În visul ce-am avut cu noi
Ne mai intâlnim amândoi
Acolo singuri putem fi
Acolo ne putem iubi!
Nimic nu ne va tulbura
Cum s-antâmplat demult, cândva...

Și-n visul ce-am avut cu noi
Nu-i rost de ceață, nici de ploi
Acolo totu-i ideal
Acolo mai dansăm la bal.
Nu sunt priviri pizmuitoare
În visul nostru e doar soare!

Când o durere te apasă
Tu, vino-n vis, vino acasă!
Acolo tu ești soțul meu
Așa cum îți spuneam mereu
În vremea când eram copii
Și îmi doream al meu să fii!

poezie de din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zvon de iarnă

S-a-ntristat deodată toamna. Șuiera vântul prin crengi
Spulberând la întâmplare toate frunzele slăbite.
S-a ascuns deodată prințul după nori și a lăsat-o,
Vântului, s-o amețească în tristeți învârtejite.

S-a zvonit că mâine-n zori, sora-și cheamă-n ajutor,
Ca să-și cearnă fulguirea în covor după covor.
Simt că peste-acestea toate, vară, toamnă, primăvară,
Soarele, din raza-i sfântă, doar dreptate va împarte,

Dându-i iernii cât dorește, primăverii ce-a visat,
Verii, dragostea lui toată, toamnei, rodul cel bogat.

poezie de din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să te cer...

De ce te-aș iubi, de ce te-aș iubi,
de ce-aș suferi, de ce-aș suferi,
în mileniul în care secunda e vis
iar boala dorinței e de nedescris!?

De ce-aș mângâia din priviri fața ta,
când mâna nu pot să-mi întind către ea,
când clovni de rând nu mă lasă s-ating
omul drag, nici la piept să mi-l strâng?

De ce ți-aș ieși în cale mereu
cu ochii triști și cu sufletul greu,
de ce agonia mi-aș perpetua
când nicio chemare nu e-n mâna ta...

De ce să mai rabd chinu-acesta comun,
Să nu vin și să-ți spun: fii al meu de acum!
Să te cer de la soare, să te cer de la vis
Să te cer de la lună, să te dai cu înscris!

poezie de din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Roua dragostei de viață

Eu te simt în raza blândă,
primăvară parfumată!
În dorința mea arzândă
te presimt ca niciodată,

când în zori, pe-o adiere,
calmă și ușoară vii
să crești mugurii de miere,
pomilor și printre vii.

Strălucești și porți în plete
un noian de violete
Iar din galbene narcise
împletești noaptea la vise.

Eu te am în suflet, fată!
Tu, mereu îmi înflorești
floarea vieții, parfumată
cu idile și povești!

[...] Citește tot

poezie de din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să te cer...

De ce te-aș iubi, de ce te-aș iubi,
de ce-aș suferi, de ce-aș suferi,
în mileniul în care secunda e vis
iar boala dorinței e de nedescris?

De ce-aș mângâia din priviri, fața ta,
când mâna nu pot să-mi întind către ea,
când clovni de rând nu mă lasă s-ating
omul drag, nici la piept să mi-l strâng?

De ce ți-aș ieși în cale mereu
cu ochii-nlăcrimați, cu sufletul greu,
de ce agonia mi-aș perpetua
când nicio chemare nu e-n mâna ta...

Știu că ai suflet bun și poarta deschisă,
nu-ți pun întrebări dar oftezi mereu
după iubirea stelară, promisă
și implorată lui Dumnezeu!

[...] Citește tot

poezie de din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Ioana Voicilă Dobre despre dorințe, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info