Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Iolanda Șerban despre tăcere

Monogramă din două în două decenii

Scriu tăceri cu dată fixă...

Port din vara mâinilor trudite
tricotul zărilor cu nume de copil.
Asortai iscusită dorințe la vedere
într-un nou-născut ghem de femeie.

Zâmbesc aducerilor aminte.

Mâneci clopot pentru îmbrățișări,
guler rotund cu temeri ovale,
buzunarul tahicardic din piept,
monograma iubirilor mele.

Deșir toamna brodată pe tâmple.

Mă strâng, uneori, tăinuitele cuvinte,
desfac nasturii tăcerilor absolute,
subiectivă, respir din când în când,
oameni și emoții.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poarta raiului împarte lumina

Anotimpul meu preferat este iarna
în care m-am îndrăgostit de tine.

Ninge cu respirații grave,
tăcută și febrilă fruntea ta
poartă coronarele mele.

Gurile strivesc extazul în piele
devastat, pulsul, dat pe din două
are gust de carne însiropată.

La capătul privirilor neclintite
poarta Raiului împarte lumina.
Arhanghelii ne-au botezat
iubire,

Iarna se trăiește frumos.
Dumnezeu face concesii
după chipul și asemănarea lui.

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dilemă

Cine ești tu, vânzător de speranțe,
Ce șoapta-și respiră prin sângele meu?
Ești suflet-pereche, cu drept de creanțe,
Sau demon ce-și vinde păcatul cel greu?

Tu, ești vrăjitorul privirii pierdute,
Uitată de vreme, în goluri de timp,
Îmi scaperi scântei pe tâmplele-abrupte
Și-mi faci din iubire un alt anotimp?

Felina ce-atacă, mereu la-ntâmplare,
Gustând carnea dulce de-un alb nepătat,
Drumețul ce-oferă, zâmbind, la plecare,
Sărutu-i și-o floare, c-un gest elegant?

Năluca din noapte, cu buzele-i calde,
Și-atingeri divine'ntr-un joc voluptos,
Ce-mi mângaie cerul, nădejdilor moarte,
Și-mi toarnă în suflet iubirea-i prinos?

[...] Citește tot

poezie de (2019)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Colind de femeie

Ți-ai lipit nasul
de geamul sufletului meu,
Simt sub buzele-ți deschise
vlaga primei ninsori.

Mă-mbrățișezi pe întuneric,
ca într-o rugă-ncepută cândva.

Zeii zăpezilor tac și ascultă.

Crivățul tăcerilor,
luate prin surprindere,
aduce a iarnă pe dezgolite.

Mâinile tale-n, colinde, pe sâni,
cer parfum și cașmir
de femeie.

[...] Citește tot

citat din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Inside

mi-e trupul cer
și-n suflet zboară stoluri
de tăceri sinilii

păsările cuvintelor
poartă povara dorurilor
sub pleoape

în inimă e noapte

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Colind de femeie

Ți-ai lipit nasul
de geamul sufletului meu,
Simt sub buzele-ți deschise
vlaga primei ninsori.

Mă-mbrățișezi pe întuneric,
ca într-o rugă-ncepută cândva.

Zeii zăpezilor tac și ascultă.

Crivățul tăcerilor,
luate prin surprindere,
aduce a iarnă pe dezgolite.

Mâinile tale-n, colinde, pe sâni,
cer parfum și cașmir
de femeie.

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La granița dintre noapte și zi

Fă-mă, la granița
dintre noapte și zi
să-mi plângă trupul
în picături de rouă
pe mătasea purpurie.

Ține-mă în brațele tale,
și-mi îngenuchează
sufletul de femeie,
fi-mi ploaie de meteoriți
în valsuri de împotriviri.
Respirația mea strecoar-o
în palma tandră a sufletului tău,
și dă-mi din ea porții delicate
de săruturi fără antidot.

Îngenunchează-mi pleoapele
sub vraja mângâierilor tale,
supune-mi gura tăcerilor
amestecate cu parfum de noapte

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poarta raiului împarte lumina

Anotimpul meu preferat este iarna
în care m-am îndrăgostit de tine.

Ninge cu respirații grave,
tăcută și febrilă fruntea ta
poartă coronarele mele.

Gurile strivesc extazul în piele
devastat, pulsul, dat pe din două
are gust de carne însiropată.

La capătul privirilor neclintite
poarta Raiului împarte lumina.
Arhanghelii ne-au botezat
iubire,

Iarna se trăiește frumos.
Dumnezeu face concesii

[...] Citește tot

citat din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ontogeneză

am tâmple-nvăluite
de amintiri cărunte
mi-s buzele mușcate
adesea de tăceri
pe-un umăr rezemată-i
privirea ta fierbinte
pe celălalt respiri
mlădițe de-adieri

ți-aș spune vorbe multe
împrăștiind cuvinte
ți-aș scrie-un alt poem
'n-amurgu-mi răvășit
dar frunza rațiunii
mă roagă-ndurăminte
iar cea care te simte
din freamăt s-a oprit

din salba mea de fapte
ce-n clipe mă flatează

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Prețul corect

Mai bogată-n liniști, depărtări și toamne
Nu disting nimicul. Cît înseamnă, Doamne?
Lumea tot vorbește de tăceri înalte.
Ne-ar fi bun-o scară. Scară, pentru fapte!

Se scriu definiții. Lungi, sofisticate.
Metaforic, buchea, dă din coate-n coate.
Lumea clevetește. De-nălțări-lumină.
Ne-ar fi bun un spate. Care nu se-nclină!

Mergem pe jăratic. Simulînd știința
Tălmăcind iubirea, marghiolind credința.
Da-n facturi părute, vulgul se aprinde
Și-n cenușa clipei văd scîntei. Murinde!

Nu disting esențe. False-s, și drapate.
Măsluind cădințe-n, minți- debusolate.
Trag și tragi zăvoare, Doamne, lasă-ți semnul
Lunecă-mi cuvîntul. Precum untdelemnul!

[...] Citește tot

poezie de (5 noiembrie 2014)
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La granița dintre noapte și zi

Fă-mă, la granița
dintre noapte și zi
să-mi plângă trupul
în picături de rouă
pe mătasea purpurie.

Ține-mă în brațele tale,
și-mi îngenuchează
sufletul de femeie,
fi-mi ploaie de meteoriți
în valsuri de împotriviri.

Respirația mea strecoar-o
în palma tandră a sufletului tău,
și dă-mi din ea porții delicate
de săruturi fără antidot.

Îngenunchează-mi pleoapele
sub vraja mângâierilor tale,
supune-mi gura tăcerilor

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Atracție universală

Zdrelesc
în pietre
tăceri,
custuri de gând
sângerând.

Venerez
gravitația
Clipei!

Croiesc
acronice apusuri
inimii
până la sorocul
Cuvântului.

Și nici atunci
nu se va fi sfârșit tot
ceea ce am avut.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Văpăi

Nu seamănă cu tine,
nimic din ce-am iubit,
nimic din ce iubesc,
n-a-nlocuit parfumul,
scriu alchimii de gânduri
mințindu-mi c-am murit,
dar, nasc lumini și umbre,
'nălțîndu-mă ca fumul.

Nebănuite aripi,
din ochi și coaste-mi cresc,
stă noaptea, o felină,
la pânda-nfiripării.
plutesc cuvinte-n rime,
și-n slove'ți încropesc
răvășitoare-arome'n,
veșmintele obstinării.

Îmi rupi cerul în două,
răstălmăcind tăcerea,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la tăcere, dar cu o relevanță mică.

Rusalie

Din vise pleiadă
ne facem cascadă
cu ape neape
ce-ascund
pe sub pleoape
săruturi-trecuturi, frivole-amintiri,
ce dor câteodată-n cuvânt, dezveliri.

Ne moare impulsul
și pulsu-n consens,
când vorba se hodină-n pat de tăcere
și omul i-un nud dezvelindu-și nonsens
când sufletu-i
este-un paing,
fără vrere.

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Îmbrăcată-n noaptea ultimului dor

Te iubesc prin iarnă, alb, sfâșietor,
îmbrăcată-n noaptea ultimului dor.
Dormi cu mine-n pleoape ultima tăcere
până însăși viața, moartea ne-o va cere.

Te iubesc cuminte-n, albul, din cuvinte,
până heruvimi-mi vor doini veșminte.
Unde straniul sorții nu-mi vrea poezia
dar mă vrea femeie-n, toată blasfemia.

Te iubesc rotund, fără cum și dacă,
plină-i de amar, inima săracă.
Mă declar învinsa-ți nea îndrăgostită
iartă-mi nămețirea-n, inima-ți firidă.

Te iubesc în taina marilor iubiri
unde omul simplu-și dăruie rostiri.
Unde necuprinsu-și varsă energia,

[...] Citește tot

citat din
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața este cu adevărat o barcă în care depunem flori sau spini. Vâslele sunt propriile sentimente care ne determină să vâslim până la marginea alegerilor pentru ca încărcătura emoțională, miresmată sau ghimpată, să poată fi asimilată definitiv bătăilor uniform armonioase ale inimii sau îngropată adânc sub nuferii tăcerii. Opțiuni.

citat din
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

De ce arbori?

te-ai gândit vreodată la noi
ca la doi arbori plecând
dintr-o aceeași rădăcină?

un murmur de frunze-față în față
spate în spate-amurguri de gânduri
darabana sunetelor izbite
pe obraji nezvântate ploi
într-un același spirit verde
noaptea serenităților noastre

te-ai gândit vreodată la noi
ascultându-ne tăcerea fragilă
din lumi diferite sub un același cer?

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La adăpostul genelor mele

pavoazată cu nouri și stele
la adăpostul genele mele
retrăiesc emoții eludate
apăsător surâsul mă caută

ne/vinovat de-ndurate tăceri
nu știi ce-nseamnă să iubești
femei cu extreme acute

motiv pentru care propun

hai să ne întâlnim
între două vise suprapuse
pe marginea aceluiași sărut

vreau să învăț darul rostirii
și-atunci pe veranda ochilor mei
prin plânsul degetelor tale
sufletul o să-mi iasă la lumină

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gutuie-n vers! Cu scorțișoară!

În ziua-n care-ai înviat
Erai copil, erai bărbat
Erai și toamnă și durere
De revedere.

Și-n ziua-n care-ai apărut
La poarta dorului tăcut
Erai și ploaie și-ntâmplare-n
bazarul meu. De tâmple goale

Când plopii se jeleau de frunze
Pe banca viselor nespuse
Cerneam priviri întrebătoare
Cu resemnare.

Belșugul de smochine triste
Cafeaua care, se răcise
N-aveau nici gust și nici savoare
N-aveau culoare.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cei care m-au vrut frumoasă

Plâng gutuii în livadă, dezgoliți, bătuți de ploaie
Și în piept încep să-mi ardă, amintirile-n văpaie...

Uite, se mai duce-o toamnă, ruginește-n tâmple viața,
Și mi-s anii blândă damnă, ce-au încununat povața.
Nu-i regret deși făcut-am, din furtuni noi curcubeie
Și paharele umplut-am cu speranțe de femeie.

Mă grăbesc tot mai agale, căutând frumosu-n toate
Zorii îmi sunt madrigale și-înserările-s bogate
În trăiri duminicale, ce au orizonturi date
Când, inima-mparte-ocale, cu emoție brodate.

În cotloanele gândirii, adunat-am mii de taine,
Șlefuind darul vorbirii îmbrăcat-am doru-n haine
Și-am ascuns tâlcul iubirii și ne/împliniri tăcute
În metafora uimirii și-n sintagmele durute.

Cei care m-au vrut frumoasă au pierdut lupta cu mintea
Ce-am iubit-o luminoasă, totdeauna fiind puntea,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Iolanda Șerban despre tăcere, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info