Ion şi muzică

Ion Luca Caragiale. Particularităţi: Meloman, ureche, memorie şi gust muzical bine dezvoltate.

Ion Luca Caragiale în articol (1893)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Actriţei Tamara Buciucianu

Buciuceanca e actriţa
Ce la cântec dădea ton,
Pe când ea era Chiriţa,
Iară eu abia... Ion.

epigramă de Vasile Iuşan din Ridică-te, Caragiale! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie însumi de când public la revista Albina condusă de Ion Bănuţă

Pe-a Albinei potecuţă,
Cântă cam aşa tarafu:
Vin Zarafii la Bănuţă
Şi bănuţii la Zarafu!

epigramă de George Zarafu din 101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi de Alexandru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzică funebră adecvată: liturghii corale compuse de Ion Vidu?!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lutierul Ion Creangă: ce pagini de muzică preclasică ale limbii române!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie însumi, de când public la revista Albina, condusă de poetul Ion Bănuţă

De când public la Albina,
Cântă cam aşa tarafu':
Vin Zarafii la Bănuţă,
Şi bănuţii la Zarafu!

epigramă de George Zarafu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetului Ion Bănuţă, care mi-a publicat epigrame în "Albina"

Pe-a Albinei potecuţă
Cântă cam asa tarafu:
Vin zarafii la Bănuţă
Şi bănuţii la Zarafu!

epigramă de George Zarafu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică la duelul poetic dintre Petru Ioan Gârda şi Violetta Petre

Când păsările-n loc să cânte, ţipă,
Din nou iubirea lor ae înfiripă;
Citim pe Facebook poezii la metru,
Când Petre îi dă replica lui Petru!

Ea-l venerează şi de doru-i plânge,
Simţind cum focul inima îi strânge;
Lui însă-i creşte numai tensiunea,
Extraveralu-i stinge pasiunea!

E trist, că-şi bagă nasul curioşii,
Căci ei se tânguie ca albatroşii,
Iubirea lor în versuri, nu-i păcat,
El ar dormi, de n-ar fi însurat!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Noi în România toată
N-am găsit un,, Moş Ion ROATĂ''
Şi-am trimis pe unul Daea...
În guvern să cânte oaia!

epigramă de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multitalentatului Ioan Toderaşcu, de ziua lui

Cu epigrame şi cu proze,
Cu-abile cugetări ne-ncânţi,
Cu-acele minunate poze...
Dar sper că n-o să-ncepi să cânţi!

epigramă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

D-lui Ion Marin Sadoveanu - care, cu prilejul volumului Cântece de rob, i s-a expus portretul cu căciulă şi monoclu

Monoclul meu să nu vă-nşele
Şi nici figura mea de snob;
Dar m-am... căsnit atât la ele...
De aceea-s Cântece de rob.

epigramă de Tudor Măinescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-aş putea să ascund că de Ion Minulescu mă animă şi simpatie regională... Poetul era oltean din Slatina. Pentru tot ce-i oltenesc am o slăbiciune congenitală. De-abia ieşiţi din precupeţie, juveţii de peste Olt, deştepţi, îndrăgiţi şi independenţi, au dat dovezi de sensibilităţi şi o scriptură renovatoare, îmi convine să cred, de cea mai originală calitate. Oltenii-s febrili, valahi şi Minulescu e Mistralul lor. Lăutarii de Jii, struniţi-vă viorile şi cântaţi! Poetul nu a murit!

Tudor Arghezi în Tablete de cronicar (reproducere după o cronică din 1914) (1960)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efectul unei cărţi asupra noastră este real doar atunci când simţim nevoia să-i împărtăşim intriga: să iubim când personajele iubesc, să plângem când eroii suferă sau mor.
Practic, dacă nu simţim toate acestea, poveştile rămân în starea lor latentă, adică litere moarte.
Cartea nu aparţine nimănui. Nici celui care a scris-o, nici celui care o citeşte sau o cântă.
Desigur că Cioran este Cioran. Apoi devine Camelia când Camelia îl citeşte. Ioan, Tudor sau Filip când este citit de aceştia.
Noi suntem povestea cărţii. Cartea suntem noi!
Când cineva îmi spune că îi place cartea mea şi mă întreabă dacă o poate cânta, este uimitor pentru mine. Un scriitor scrie pentru ca alţii să citească şi să lase o moştenire.

Tot ceea ce scriu aparţine oamenilor, eu sunt doar curatorul!

finalul de la Insomnii în alb-negru de Camelia Opriţa (2007)
Adăugat de Catalin Angelo Ioan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred în cartea de versuri, în rima şi ritmul plin de farmec, în muzica lor, singura pe care o pricep. Cred deci în simfoniile, sonatele şi capriciile lui Minulescu, în culorile lui Bacovia, în jocul lui Arghezi, în teoremele lui Ion Barbu, în peisajul şi cântecele lui Nichifor Crainic.

Miron Suru în Crez pentru cartea românească
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Munca-i muncă, dar trebuie să ne mai şi relaxăm" s-a gândit Ion la unu noaptea şi, lăsând bormaşina din mână, începu să cânte la vioară.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântarea Sfântului Ioan

Soarele în oprire
Înaltă peste fire
Curând coboară iar
Incendiar

Simt cum în mădulare
Întunecime mare
Se strânge-ntr-un fior
Cuprinzător

Şi ţeasta-mi sus ivită
Triumfător lovită
De vântul ce şi-l ia
Securea grea

Cu tăietură largă
Mai bine-acum să şteargă
Tot ce-o deosebea
De trup abia

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Stephane Mallarme din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caracterul: fraţilor Ionuţ şi Dragoş Dolănescu, care se ceartă ca orbii pe moştenirea de la tatăl lor, vestitul cântăreţ Ion Dolănescu (pamflet)

Cel mai bine se vădeşte
Dacă e sau de lipseşte
Şi ce mare e orbirea,
Când se-mparte moştenirea.

Oricât tatăl vă iubeşte,
În pământ se zvârcoleşte,
Când el vede că feciorii
Se tot ceartă ca şi chiorii.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (20 septembrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am început lupta de eliberare şi reîntregire naţională în 1987, la Uniunea Scriitorilor, alături de minunaţii bărbaţi Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Nicolae Matcaş, Nicolae Dabija, Ion Vatamanu, Ion Ungureanu, Ion Hadârcă şi de o femeie neînfricată, Lida Istrati, cerând limbă de stat – limba română, grafie latină, istoria românilor, însemne naţionale şi reunificarea ţării. Scriitorii aveau o forţă uluitoare asupra mulţimii. Îmi aduc aminte de zecile de mii de oameni adunaţi în faţa Guvernului care cântau cântece patriotice şi nu aveau frică de nimic.

citat celebru din Leonida Lari
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am compus pentru cor mixt, orchestră simfonică, recitator în limba latină şi instrumente populare: caval, vioară şi ţambal. Naiul a fost în locul sopranei. Era pe format catolic. Probabil că de asta m-a primit Papa Ioan Paul al II-lea de trei ori. Poate a zis: "O fi ăsta ortodox, dar cântă în biserici catolice, trebuie să-l primesc". Mi-a şi solicitat un disc de muzică sacră.

Gheorghe Zamfir în ziarul Adevărul (2 noiembrie 2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Mărul cât Edenul, ori aeroplanul, / aurul, varanul tot cer oxigenul... // Eu, dacă pierd trenul, nu mai văd vulcanul, / lavo-toboganul, timpul, pliocenul..., / n-apuc nici catrenul ce-ţi cântă gotcanul...! // Clipa-mi toarnă anul, clipa-mi dă desenul, / aripa, antrenul, arcul, buzduganul, / acul de brodează, de-aţâţă elanul, / aurul, sau banul de ceruri brăzdează...! // Bruma – chiar de-i brează – zebre va să-mi culce / într-un plai mai dulce, plai ce-mi constelează / brazii cu sfârlează, ceruri să-mi inculce... // Du-te-n Bobotează, vezi-l pe Neculce, / dă-i din vinul dulce până când visează: / prindă-ni-l găianul, merii cu Edenul, / mai tot oxigenul, ori aeroplanul...!» ‒ (XXXII), Glosalm de Brumar / 30 noiembrie 1967
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 48).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer» (30 noiembrie 1967)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!