nins de flori albe
orbul trece mâinile
prin părul roșu
haiku de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
pe coala albă
fluturele musafir
citind poemul
haiku de Ion Untaru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
am privit prea des
luna, de-asta am albit
așa repede
haiku de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atâtea toamne
atâtea toamne desfrunzite
cu iz de ploi și mucegai
nopțile ca un buhai
trec prin nevăzute site
și ne lăsm ades furați
de torente și cascade
plânsul apelor la vad, e
o aventură să-l străbați
veșnic rugul adâncit
în scoica inimii suspină
regretele ca o felină
iar pelerinul a albit...
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind
Se-nveșmântează-n alb Râmeții
Și Alba Iulia de ger
Sănii albe sparg nămeții
Cu caii dalbi și lerui ler
E firea-ntreagă mai curată
Și bat în clopote ninsori
Trimișii Domnului se-arată
Strălucitori ca niște sori
Se-mbracă lumea în zăpadă
Și se acoperă cu ger
Ninsoarea stă din cer să cadă
Pe caii dalbi și lerui ler
O Doamne, câtă strălucire
Și spune îngerul voios:
Azi vise face mântuire
Că S-a născut Domnul Hristos!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încotro mergem, Doamne?
din adânc de ani izvodul
păsări albe de lumină
zboară toate fără vină
și gătindu-le exodul,
celor care se petrec
dintr-o sferă-n altă sferă
ispitiți de-o baiaderă
printr-un antic templu grec;
că venim de unde nu e
altceva decât mister
singurul din falangster
și-acela bătut în cuie!
și ne ducem iarăși unde
bâjbâind pe câte-o treaptă
nu vom ști ce ne așteaptă
fiindcă mintea nu pătrunde!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Iarnă
ninge și privesc pe geam
de parcă mi-ar face-n ciudă
ziua asta de zăludă
cu atâtea ciori pe ram
plină de țurțuri veranda
frig; nămetele cât casa
că la mine la Băneasa
parc-am fi în Groenlanda!
oameni îngropați și vite
ninge diafan întruna
ger de sticlă, trece luna
condamnările prin site
promoroacă și flori dalbe
prind copacii să se umple
că nu știi ce-o să se-ntâmple
cu argintul morții albe
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reverie
E-atâta pace în ninsori
Și-n fulgii care stau să cadă
Că-și lasă pasul în zăpadă,
Amprenta, de mai multe ori
Iubita mea cu trup de ger
Înhamă caii suri la sănii
Cu-argint și zurgălăii. Să ni-i
Mânăm ca niște mesageri
Privește-n jur: poclade albe
Acopăr răni câte mai sunt
Și se revarsă pe pământ
Lumina blândă-a unor salbe
Coboară îngerii și-și lasă
Un strat de pur și diafan
Și plângem fiecare an
De răutatea ce ne-apasă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veșnica problemă, pâinea
Aroma pâinii circulă prin târg
Între sărăcii și disperare
Gulerele albe depun sârg
În ceremonii de consacrare
Și de la sămânță la recoltă
Totul parcă s-a mișcat din locuri
Bântuie cu izuri de revoltă
Nave fără mărfuri, între docuri;
Crește prețul la legume, praz
Ce-ai să faci cu-atâta penurie
Între agonie și extaz,
La ora mesei în bucătărie?
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pacea
Nopți și câte zile
Până la scadență
Măsurate-n mile:
Milă, Excelență!
Omul vine, pleacă
Pietrele rămân
Râul dacă seacă,
Timpul e stăpân!
Și-om pleca cu toții
În ținutu-acela
Fiii și nepoții
Ne-or găti nacela
Fără pulberi drumul,
Fără de întors
Fumul, poate scrumul
Dacă ni s-a tors,
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la alb, dar cu o relevanță mică.
Vin cadeții
Viața noastră scurtă ca o fugă
Nici nu știi când s-a dat startul
Sună goarna: vin cadeții
Garda nouă preia cartul!
Parcă s-agrăbit clepsidra
Ce ne potrivește pașii
Și ce iute port-drapelul,
Îl iau de la noi, urmașii!
Clipa nu-i deloc eternă
Cum credea adolescentul:
Am, albit și nu remarcă
Nimenea evenimentul
Unde pasăre de dor
Ți-ai pus cuibul, unde zborul
Și sfințenia cu care
Nopțile, visam fiorul?
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vin cadeții
Viața noastră scurtă ca o fugă
Nici nu știi când s-a dat startul
Sună goarna: vin cadeții
Garda nouă preia cartul!
Parcă s-a grăbit clepsidra
Ce ne potrivește pașii
Și ce iute port-drapelul,
Îl iau de la noi, urmașii!
Clipa nu-i deloc eternă
Cum credea adolescentul:
Am, albit și nu remarcă
Nimenea evenimentul
Unde pasăre de dor
Ți-ai pus cuibul, unde zborul
Și sfințenia cu care
Nopțile, visam fiorul?
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste banală
Poveste banală
Ziua-ntreagă
ea, beteagă
strânge pleavă
și gâlceavă
fără niciun
bob zăbavă;
că albește
dând la pește
ochii peste cap,
firește
Gospodarul
cu tot harul
îi oferă,
ea digeră,
viața lui
că nimănui
dacă-i iese
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumosul castel
Făcut-am castelul acesta
Fărâmă legând de fărâmă
Și-acum când e gata, prieteni
Priviți-l ce trist se dărâmă
Adrian Păunescu
-------------------------------
Își rupe din suflet zidarul
Punându-și ades temelie
Din nopțile albe, tiparul
Pe care singur îl știe
Poate că n-are de sus alte daruri
Și sapă de-o viață-n cuvinte
Mânat de himere, coșmaruri
Și-și vede de treabă-nainte
Își face mortarul, liantul
Și punțile lui se-ncovoaie
El știe ce-nseamnă neantul
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândul, slova, palimpsestul
cascadă măcinând întruna
și torsul din fragede fire
cocorii când prind să înșire
în coloane albe runa
mirabilă moara de vise,
fantastă și haina sonoră
emoția fanii-și devoră
orgolios peste abise
și lanțul de sterpe imagini,
vârtejul din care distilă
o arsă de veacuri fosilă
renaște în sute de pagini
rotativele bâzâie lent
albinele mierea-și aduc
și toarnă în omul năuc
albastru, suav un ferment
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul despot
astăzi am coborât din casă
ca un soldat echipat de război
ca un pion pe o tablă de șah
străzile sunt pline de pioni
pioni albi și pioni negri
de cai și de nebuni
care dărâmă turnurile
și cer regelui să abdice
după ce l-am luat prizonier
pe ultimul despot
și fotoliul său a rămas liber
nu știm ce să punem în locul lui
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ahoe!
Privesc pe geam cum bate ploaia
Și mă închipui dincolo de nori
Plimbându-mă de-atâtea ori
După capriciul ei, odaia
Tristețile din nou mă-ncearcă
Și totuși nu vreau să cobor
Las locul liber în obor
Și-mi iau doar visele în arcă
Și cum plutesc de bunăvoie
De restul lumii mă despart
Atâtea albe nopți de cart
Că strig la cei de jos: - Ahoe!
poezie de Ion Untaru din manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragă muză
Dragă muză dă-mi un semn:
Un catarg de disperare
Face pasărea să zboare
De pe un copac nedemn
Vino muză și veghează
Turnul meu de ametist
Te-am visat. Am plâns. Sunt trist
N-am o inimă vitează!
Te-am visat și tot mai cred
Că mă mângâiai dormind
Floare albă de pe grind,
Ca iubirea lui Tancred
Vino rază de argint
Ca regina suverană
Pune-mi tu balsam pe rană
Și pe lacrimi, un alint
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Scara interioară (2007)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine anul, trece anul
Vine anul, trece anul
Toată viața vânez banul
dacă reușesc. Și mâine
Mai cumpăr o pâine
Iedera din Valea Lungă
îmi trăgea pe cer o dungă
La capătul podului ciclopii
plecaseră la vânătoare de dropii
de la început până la sfârșit,
am albit, am chelit
Tobe la momentul fast
meniscul lui Metafrast
Urletele de hienă
ne sosesc printr-o antenă
necerută, nechemată
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pâine de dor
Pâine-mi e de dor și grâuri
Și vin cai de mă mângâie
Eu mă duc să-mpletesc frâie
Până crește apa-n râuri
Și la fel de stepe-ntinse
Și de fetele morgane
Hai cu mine măi cârlane
După nopți albe și ninse
Hai să batem zarea-albastră
Și luceferii-n copite
Murgule plin de ispite,
Cât e lumea contra noastră
Dor de frâu să-l țin la brâuri
Coama-n vânt să mă mângâie
Eu mă duc să-mpletesc frâie
Până crește apa-n râuri
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Ion Untaru despre alb, adresa este: