Pânza de păianjen
Ne sfărâmă viața bolovani
Și ne trec prin față iar, strigoi
E bolnavă toamna de castani
Și pădurea de atâtea ploi
A murit și dragostea din lucruri
Pentru care suntem vinovați;
Dacă-n geam cu degetele bați,
Din insectare evadează fluturi
poezie de Ion Untaru din Domnul Liszt (1994)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pânza de păianjen
Ne sfărâmă viața bolovani
Și ne trec prin față iar, strigoi
E bolnavă toamna de castani
Și pădurea de atâtea ploi;
A murit și dragostea din lucruri
Pentru care suntem vinovați;
Dacă-n geam cu degetele bați,
Din insectare evadează fluturi.
poezie de Ion Untaru din Domnul Liszt (1994)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toată lumea fură, fură
confuzia domnește peste lume
la tribună lideri spun povești
momârlanii fură din calești
sacii politicienilor cu glume
nimeni nu mai are chef de muncă
mai ușor e să ieșim în stradă
să strigăm un huuo!, la grămadă
să ne dea guvernul bani de șuncă
toată lumea fură, fură
nouă nu ne-a mai rămas nimic
ni se spune să tăcem chitic
și să ducem degetul la gură.
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Concert
În cameră dezbat tratate
În anticameră e frig
Concert cu muzică de Grieg
Cu degete înmănușate
Veniți cu munții de zăpadă
Concertul nostru unanim
Îl voi transmite ca un mim
Când ceilalți ies la promenadă
Veniți chiar dacă sala goală
Face ecoul mai strident
Pianul cântă penitent
În țara gărilor de smoală
Plecări de iarnă. Primăvară
Cocorii nu se mai întorc
Iar despărțirile îmi storc
Lacrimi pentru fiecare gară
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din vol. Scara interioară (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să chiuim pe Everest
Veniți cu noi pe-acoperișul lumii
Să ne înscrim în cartea de recorduri
Cum statele semnează în acorduri
De dragul adevărului și-al glumii
În glaciale forme ale humii
Să ne luăm frugal gustarea-n corturi
În cel mai greu și mai frumos din sporturi
Și pe musteți cu stratul gros al brumii
Vom scoate poze cu ghețari în spate
Cu fanioane lângă noi, trofee
Și vă vom scrie lapidar crâmpeie
Cu degetele noastre degerate
Pe care voi cu gusturile snobe
Le veți citi-n papuci pe lângă sobe
sonet de Ion Untaru din volumul de versuri Invitație la castel (1995)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Papagalul dansator
Pe stativul lui de lemn
Juca zvelt un papagal
Și bătea stepu-așa solemn
Ca dansatorii la un bal
Era destul să-i faci un semn
Pocnind din degete banal
Și bătea stepu-așa solemn
Ca dansatorii la un bal
Nu era nici un carnaval,
Nu-i trebuia un alt îndemn
Ci ca vedeta pe un val
Privind în jur cu aer demn
Și bătea stepu-așa solemn...
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la degete, dar cu o relevanță mică.
Tu ești doar un grăunte de nisip
Nu-ți mai duce degetul la tâmple
Lumea nu se termină cu noi
Tragedia oamenilor goi
Sacul suferințelor îl umple
Cei de jos o duc întruna prost
La mijloc, o masă de manevră
Istoria de mâine face febră
Pe cei de sus nu-i ia nimeni la rost!
N-ai să schimbi nimic cu nici un chip
Conflictele se sting numai în stradă
Prostituția se vinde la paradă
Tu ești doar un grăunte de nisip!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oglinzile oglinzi reflectă
Această zi de tevatură plină
Când n-am cu cine un cuvânt să schimb
Prin camerele vieții mă tot plimb
Balanța lumii, spre absurd se-nclină
Simt printre degete curgând făină
Ciudată moară-a unui anotimp
Și măcinând frânturi dintr-un olimp
Pe o hârtie de tipar, velină
Oglinzile, oglinzi reflectă, ziduri
De ce-ai voit în ele să te-nsinguri
Când luptele se dau numai în ringuri
Și fețele învingătorilor au riduri?!
Asumă-ți bătăliile rămase
Cu ultimul ecou ascuns în oase!
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era să fie (Scurt tratat asupra fricii)
O spaimă albă trece prin cuvânt
Țărâna face scurte temeneli
Un fulger izvorât din mii de stele
Prin degete se scurge în pământ
Se spânzură copacii de un cer
Cu marea străvezie de bulboane
Și pielea încrețită de frisoane
Îți lasă pururi aerul stingher
Era să fie. Dacă ar fi fost
N-ai mai fi fost aici, acum
Ci dincolo cu totul. Ca și cum,
Rosturile n-ar mai avea rost
Era să fie. Sute de ocazii
Au făcut balanța să se-ncline
Spre semnul care l-ai trecut cu bine
Dar vezi că mai urmează alte razii!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petice la trai
moto: Ne-arată toți cu degetul: - Golanii!
Ne dă cu tifla și puterea scursă
Sugarului când plânge după nursă
Zadarnic i se cântă: Nani, nani,
Taci, că ne iubesc americanii!
----------
Trudesc de-o viață peste semne
Și astăzi când mă uit în urmă
Vin cerbii nopților și scurmă:
Eșafodajul meu de lemn, e!
Adun în tomuri manuscrise
Ce nu le vrea nici o arhivă
Și mă bucur dacă mi se,
Așează lumea împotrivă.
Pun zilnic petice la trai
Efortul meu cât o ofensă:
Sobă rece și vătrai
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai zi ceva
Mai lasă în pace manuscrisul
Zi ceva să nu mai stăm ca muții
Eu am citit că până și mamuții
Dialogau să nu-i prindă plictisul
Nu mai duce degetul la gură
Că mie îmi urlă liniștea în cap
Îmi umblă hergheliile la trap
De sus în jos, pe-un hipodrom de zgură
Tu nu vezi că s-a răsturnat odaia
Și ne ducem traiul pe tavan?
Dar ce spun eu, că totul e în van
Și-mi vine să-ți răstorn în cap tigaia!
Zi mă' ceva să nu te strâng de gât
Cum i-a turnat Xantipa lui Socrate
Căldarea cu lături pe jumătate
Și el i-a mulțumit. Atât!
poezie de Ion Untaru (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Palma condamnatului (După o întâmplare adevărată)
Înainte de fi condamnat la moarte
și executat
printr-un sir nenorocit de imprejurari
si erori judiciare,
și-a pus palma pe zidul gros urlând:
- Nevinovat sunt eu, Doamne,
fă ca urma palmei mele să rămână
mărturie pe acest zid!
Și Dumnezeu i-a ascultat ruga;
După execuție au încercat să o acopere,
să o vopsească, să o răzuie
dar urma palmei lui cu degetele răsfirate
apărea mereu, la fel de bine conturată
Până la urmă, porțiunea aceea de zid
a fost decupată și zidul refăcut
Ea se află acum la muzeul
condamnaților la moarte
poezie de Ion Untaru din vol. Paso doble (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimic în lumea noastră
nimic în lumea noastră nu este-ntâmplător:
necazul sau norocul, nici viața și nici moartea,
ascultă-mă iubito și vino să-ți iei partea
cu surugiii serii în văzul tuturor
pe muntele de sare un curier precar te-a
chemat să vinzi podoabe când virgulele dor
cu degete albastre de alaun și clor
și obosiți de drum apoi să-nchidem cartea
un murg cu șa de aur, un călăreț turbat
tăia bucăți de lună cu-n șoim de vânătoare
o umbră adăpost, eterică, dispare
când clopotele zilei deasupra noastră bat
și-un arsenal de arme închipuind obsesii
ca visele de taină din nopțile miresii
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Palma condamnatului (după un caz real)
Singur într-o celulă,
neputincios între zidurile groase
și pe deasupra condamnat la moarte;
Condamnat la moarte printr-un
nenorocit concurs de împrejurări
și un șir de erori incredibile;
Câte din acțiunile oamenilor
sunt într-adevăr perfecte?
Către cine să-și urle nevinovăția
dacă nici un juriu nu l-a luat în seamă?
Somnul nu se mai atinge de el.
Oamenilor,
de ce vreți să îmi luați viața
pe care mi-a dat-o Dumnezeu
și eu n-am nici o vină?!
Și punându-și palma pe zid,
disperarea din el a strigat:
- Nevinovat sunt eu, Doamne,
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Paso doble (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Încăperea sumbră și mică
nu bănuiam c e avea să mi se întâmple:
metronomul îmi bătea în tâmple
așteptam să se lumineze de ziuă
iar pe deasupra și o
senzație stranie de frică
Nu știam ce avea să urmeze
și mă simțeam vinovat
toată lumea mă arăta cu degetul;
Parcă mă aflam într-un ținut de uriași
Și ce însemnau aceste metereze
din fața ușii la do pași?
Cineva mi-a pus în mână
o hârtie cu pecete,
altcineva m-a luat de mână și m-a dus
în fața lor o mulțime de necunoscuți
Mișcările tuturor erau încete
și când acela a întrebat dacă mă recunosc,
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Restitutio
Dați-mi doamnă cărțile-napoi
Ca să punem punct la partitură
Că eu știu: frumoasa voastră gură,
A mai dus cu mine un război
Nu le veți găsi interesante:
Nici măcar nu pomenesc de modă
Și-am să vă rămân dator o odă,
Pentru desfătările galante
Mai aveți din cărțile de școală
Și în plus atâtea almanahuri
Abundența naște-ntruna crahuri,
Iar mania e curată boală!
Degetele voastre sunt prea fine
Pentru-o carte ce nu mai e nouă
Când se-mparte riscul pe din două,
Nu-i așa că schimbul vă convine?
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Palma condamnatului (inspirată dintr-un caz real)
Singur într-o celulă,
neputincios între zidurile groase
și pe deasupra condamnat la moarte;
Condamnat la moarte printr-un
nenorocit concurs de împrejurări
și un șir de erori incredibile;
Câte din acțiunile oamenilor
sunt într-adevăr perfecte?
Către cine să-și urle nevinovăția
dacă nici un juriu nu l-a luat în seamă?
Somnul nu se mai atinge de el.
Oamenilor,
de ce vreți să îmi luați viața
pe care mi-a dat-o Dumnezeu
și eu n-am nici o vină?!
Și punându-și palma pe zid,
disperarea din el a strigat:
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Liziera de salcâmi (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nuntă în cartier
Dați buchetele miresei
Să le pună undeva
Toată viața alergăm în jurul mesei,
Să ne cadă și nouă ceva!
Că de când aștept o nuntă
Și căciula mi-a albit
Iar mireasa e căruntă
Și sătulă de pețit
Deschideți umbrelele că plouă
Nu aici, că suntem în salon
V-am citit pe fețele-amândouă
Ca o stofă veche de melon
De plafon atârnă-un candelabru
Ce se-aprinde cu parcimonie
Cine-i domnu-acela în cinabru
Absent, de la ceremonie?
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ne-ar iubi americanii
Dacă ne-ar iubi americanii,
Ar mai scade din dolar la bursă
Că le-am fost atâta vreme fanii
Când n-aveam pentru trai o altă sursă
Ne-au adus în sapă de lemn banii
Până când căzurăm într-o cursă:
Dacă ne-ar iubi americanii,
Ar mai scade din dolar la bursă
Ne-arată toți cu degetul: - Golanii!
Ne dă cu tifla și puterea scursă
Sugarului când plânge după nursă
Zadarnic i se cântă: nani, nani
Taci că ne iubesc americanii!
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Ion Untaru despre degete, adresa este: