Italia şi prezent

Dacă în fotbal există violenţă este pentru ca astăzi în Italia contează doar cine câştigă.

citat din Arrigo Sacchi
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

În curând, prin munca acelui ce te iubeşte, o, cititor simbolic, o, cititor care întruchipezi întregul suflet eroic şi nobil al României, al trecutului, ca şi al prezentului, în curând, prin munca aceluia ce te iubeşte (şi te iubeşte fiindcă te cunoaşte), cel mai mare poet al tău, Eminescu, va apărea în veşmânt italian şi va cânta gloria ta mai mult decât orice articol de trecătoare propagandă politică.

Ramiro Ortiz în Dante şi epoca sa (1925)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi, când sper că s-a prescris vina mea contra monarhiei, am curajul s-o spun cu mândrie. Da, am fost unul dintre cei mai aprigi susţinători ai ordinii în Republica Ploeştilor. Ceasuri glorioase, n-am să vă uit! Şeful meu, poliţaiul, era simpaticul şi bravul Stan Popescu, unul dintre cei 1.000 ai lui Giuseppe Garibaldi - volintir în Italia, volintir într-o revoluţie polonă, vrăjmaş jurat al tiranilor şi frate pasionat al poporului. Cu astfel de şef, mergi în foc bucuros pentru o idee mare.

Ion Luca Caragiale în schiţa Boborul (1896)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filmul comercial din România e aproape inexistent azi, în timp ce în Italia are cea mai mare dezvoltare. România e o ţară care se dezvoltă, cum a fost Italia după război, când oamenii erau încrezători, puternici, creativi.

citat din Kitty Cepraga
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până la urmă, oportunitatea mea s-a dovedit a fi momentul în care l-am întâlnit pe italian şi am început să lucrez în fabrica lui. Cred că acel moment din viaţa mea este foarte interesant şi fascinant, motiv pentru care cred că pot să contribui şi eu la formarea tinerelor de azi.

Diane Von Furstenberg în revista "Elle" (ianuarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spirit ales, ce-n jalea lumeştei noastre văi...

Spirit ales, ce-n jalea lumeştei noastre văi,
Dirigui trupul care adăposteşte-acum
Un ne-nfricat, eroic şi prea-nţelept senior;
Ajuns să porţi tu schiptrul onoarei sclipitor

Cu care-ndrumi azi Roma şi rătăciţii săi,
Şi iar o-ntorni spre slava străvechiului ei drum -
Ţie-ţi vorbesc, căci nu văd într-altă parte-o rază
De-acinstei şi virtuţii, pierite-n lumea toată,

Nici aflu om ce face rău şi se ruşinează...
Ce-anume-aşteaptă nu ştiu, nici ce cu sârg doreşte
Italia, ce parcă durerea nu-şi simţeşte,

Ea, trândavă, bătrână şi înceată.
Dormi-va-n veci? şi nimeni nu-şi simţeşte,
Ah, mi-ş înfige mâna în chica ei, s-o doară!

sonet de Petrarca din Sonete, Către Cola di Rienzo (1959), traducere de Sebastian Lascăr
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La o artistă

I

Credeam ieri că steaua-ţi e-un suflet de înger
Ce tremură-n ceruri, un cuget de aur
Ce-arunc-a lui raze-n o luncă de laur
Cu-al cântului dar,

Iar tu, interpretă-a cereştilor plângeri,
Credeam că eşti chipul ce palida stelă
Aruncă pe-o frunte de undă rebelă,
Pe valul amar.

Dar astăzi poetul cu inima-n ceruri,
Răpit d-a ta voce în rai de misteruri,
Ş-aduce aminte că-n cerul deschis
Văzut-a un geniu cântând Reveria,
Pe-o arpă de aur, c-un Ave Maria
­Şi-n tine revede sublimul său vis.

II

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare din Italia

Băi mânca-vaş, am o boală,
Să aflaţi cine sunt eu:
Sunt născut în pielea goală,
Şi fără să am vreun leu.

Ai mei m-au ţinut la soare,
D-aia-s negru "abanos",
Dar nu-mi pasă de culoare,
Că nu sunt vreun ruşinos.

Părinţii grăbiţi tare,
Cum am făcut de zece ani,
Au făcut o nuntă mare,
Cu o pirandă din ţigani.

Şcoala am făcut în stradă
Unde-am învăţat la greu,
Cum să îmi aleg o pradă,
Cum să fur un portmoneu.

[...] Citeşte tot

poezie de Paul Constantin (14 iulie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cucerirea paşnică a Italiei

Prin războaie mari, romanii,
Dacia au ocupat...
Azi cohorte de codane
"Cizma" Romei au invadat!

epigramă de Mihai Cucereavii din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul

Azi m-am întâlnit cu dorul,
Când mergeam alin pe drum,
Şi-am văzut curgând izvorul,
Cu-n trecut, cu a lui parfum.

Dorul meu de-atâtea gânduri,
A chemat şi alte doruri,
S-au pornit şi nişte vânturi,
Răscolind trecut din pături.

Adun dorurile-n rânduri,
Doruri vechi şi doruri noi,
Păsari au venit cu cârduri,
Să le poarte prin năvoi.

Se destramă doru-n zare,
Simt o dulce alinare...
2019 Italia

poezie de Ludmila Maciuga
Adăugat de Ludmila Maciuga
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râde iarăşi primăvara

(Parodie dupa poezia şi cântecul cu acelaşi titlu, de Ciprian Porumbescu)

Dă cu tifla primăvara
Peste câmpuri, peste plai;
E Covid în toată ţara
Şi la noi e-Ntâi de Mai.

Muncitorii au venit
Din Italia, negreşit
Dar ei azi privesc uimiţi,
În hotel cum stau păziţi.

Înfrăţiţi cu toţi ţăranii,
Muncitori din Diaspora,
În hoteluri, ca baştanii,
Au încins pe dată hora.

Peste mări şi de prin ţări,
Se adună pe cărări
Covidoşii în alai,

[...] Citeşte tot

parodie de Carmen Cristina Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mască de porţelan

Azi priveam la poze... De anul trecut
Pe unde, şi cu cine am petrecut
Tare mult mi-a mai plăcut
La fel să mai fie... eu am vrut

Mult am stat să cuget
Nu am ce să regret
Doresc acel timp să-l mai trăiesc
Făptuiesc omenesc, dăruiesc ce vreau să primesc

Vine un iepuraş drăgălaş
În al meu suflet pătimaş
Şi îmi lasă drept gaj
Amintiri să mă degaj

Ştiu să mulţumesc firesc
Mai greşesc, mai mă poticnesc
Şi de ar fi să rănesc
Încerc să repar... Aşa e omenesc

[...] Citeşte tot

poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pamflet de sezon

Dragi tovarăşi care-aveţi
Gând, adeseori, de ducă,
Mai bine să vă grăbiţi
În Germania, la muncă.

Cimitirul s-a închis,
Porţile sunt ferecate,
Căci mai marii s-au decis:
Să muriţi nu se mai poate.

La sparanghel sau căpşuni,
Chiar şi Spania aşteaptă,
În Italia veţi merge
Numai pe lumea cealaltă.

Şi cum zic s-a încălzit
Şi-a plecat Covidul dară...
Uite-aşa puteţi să daţi
Şi pe la chinezi prin ţară.

[...] Citeşte tot

pamflet de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pictează-mi o mirişte

Domni din ţări depărtate
Vin la noi să vadă
Eclipsa de soare.
Sunt multe azi de văzut.
Taţi sărind ca armăsarii
Pe fiicele lor.
Nepoţi violându-şi bunicile.
Copii româno-arabi, fără tată,
Negrişori cârlionţaţi, fără părinţi,
Luând la Română zece,
Căpătând premii
Cu doinele noastre.
Adolescente pierdute
Prin pustiul cel sur
Al bărbilor moşnegeşti.
Iepe bine hrănite
În baruri de noapte
Întinse
Pe genunchii
Politrucilor comerciali.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chaucer: Sunteţi minunaţi. Sunteţi extraordinari. Doamnelor şi domnilor şi toţi cei de aici ce nu staţi pe o pernă de catifea. (Mulţimea aclamă.) Astăzi, astăzi sunteţi cu toţii egali. (Mulţimea aclamă.) Pentru că sunteţi cu toţii binecuvântaţi. Iar eu am onoarea, ba nu, chiar privilegiul de a aduce în faţa dumneavoastră un cavaler, ridicat la acest rang chiar de cavaleri. Un cavaler care îşi are originile cu mult înainte de Charlemagne. L-am întâlnit prima dată pe un munte, în apropiere de Ierusalim, rugându-se la Dumnezeu pentru a primi iertare pentru sângele sarazin vărsat de propria-i spadă. Altă dată, m-a uimit mai cu seamă în Italia, când a salvat o frumoasă orfană de groaznicul său unchi turc care o dorea numai pentru el. (Mulţimea îşi strigă dezaprobarea.) În Grecia şi-a petrecut un an cufundat în tăcere doar pentru a putea înţelege sunetul unei şoapte. Şi, astfel, fără alte înflorituri şi zgomot fără de folos, vi-l prezint pe căutătorul serenităţii, pe protectorul virginităţii italiene, pe mesagerul Domnului, pe unicul, Sir Ulllrrrich von Lichtenstein.

replică din filmul artistic Povestea unui cavaler, scenariu de Brian Helgeland
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veneţia [Venezia]

E un oraş din lumea asta blândă,
dar cât de mândru, cât de insolit,
pare-un miraj, un joc închipuit,
sau un vis pur din inimă profundă.

Acoperit c-o pânză rozalie,
are grădini, biserici şi palate
ce stau între azururi suspendate,
de cer şi ape, pline de magie.

Ce schimbător e! Ziua pe răcoare,
când soarele e încă adormit,
are un chip livid şi obosit,
lumea-i ascunsă ca o perlă-n mare.

Dar în amurguri roşii, înfocate,
e o arcă de aur, aprinsă, fierbinte,
o navă imensă ce merge înainte,
spre ţărmuri de vrajă aflate departe.

[...] Citeşte tot

poezie de Diego Valeri, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odin şi Poetul

Ei cer să cânt... durerea mea adâncă
S-o lustruiesc în rime şi-n cadenţe
Dulci ca lumina lunei primăvara
Într-o grădină din Italia.
Să fac cu poezia mea cea dulce
Damele să suspine; ce frumoase
Pot fi pentru oricine. Pentru mine
Nu. Şi juni nătângi cu ţigarete-n gură;
Frizaţi, cu sticla-n ochi, cu cioc sub dinţi,
Să reciteze versuri de-ale mele
Spre-a coperi cu-espresia adâncă
Unei simţiri adevărate - nişte mofturi.
Mai bine-aş smulge sufletul din mine,
Aş stoarce cu o mână crudă, rece
Tot focul sânt din el, ca în scânteie
Să se risipe, pân' ce va-njosi
Să animeze pe deşerţi şi răi.
O, şi de-aţi plânge chiar, dacă durerea
Adevărată şi neprefăcută
V-ar topi ochii şi a mea cântare

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu (1872)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul VII

A lor oneste-onoruri şi senine,
când fúră-n rând de trei ori repetate,
Sordel s-a tras zicând: — "Şi-acum, voi cine?"

— "Pe când erau nedemni cei morţi să cate
această coastă, ca spre cer să suie,
de-August îmi fură oasele-ngropate.

Eu sunt Virgil, iar cerul al meu nu e
printr-alt păcat decât că nu crezui."
Aşa-ncepu maestrul meu să spuie.

Precum acel ce vede-n faţa lui
deodat-un fapt ce-l umple de mirare,
crezând şi nu, zicând ba e, ba nu-i,

Sordel, plecându-şi ochii,-a stat atare.
Venind apoi, l-a-mbrăţisat umil
pe unde-un prunc s-agaţă de-omul mare.

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul IX

Apoi, Clemenţo, lămurit când fui
de Carlo-al tău şi-mi spuse cum duşmanii
aveau să-şi bată joc de-urmaşii lui,

mi-a zis: — "Dar taci, şi las' să curgă anii!
Atât mai pot să-ţi spui ce-o fi nainte:
că just amar urma-vă-va pierzanii."

Apoi viaţ-acelei flăcări sfinte
s-a-ntors spre soarele care-o străbate
ca şi spre-un bun de-odihn-a orice minte.

Făpturi împii şi suflete-nşelate,
vai, cum vă-ntoarceţi voi de-asemeni bine,
cu ochi ţintiţi mereu spre vanitate!

Şi iat-alt foc spre noi văzui că vine
din sfera lor şi claru-i foc de-afară
vădea dorinţa-i de-a vorbi cu mine.

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Paradisul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul XX

Mai bună vrere-a-nvins pe cea săracă,
deci nesătul de ap-al meu burete
l-am scos, spre-a-i fi pe plac, fără să-mi placă.

Şi-aşa plecai şi-a lungul stâncii dete
Virg'il prin locul liber, prin strâmtură,
cum mergi pe-un zid, lipit de parapete,

căci neamul cui cu strop de strop îi cură
prin ochi un rău ce-ntreaga lume-o-mbată
sta-n partea dreapt-aproape-n surpătură.

Lupoaică veche, fire-ai blăstămată!,
cât toate alte bestii-ai prăzi mai bune,
căci foamea ta e-n veci nesăturată!

O, cer, de-a cărui roţi ne place-a spune
că pot să schimbe-orice-omenească stare,
când va veni şi-acel ce-o va răpune?

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!