Nu-ndrăznesc
De m-ai asculta vreodată
aș voi ca să-ți vorbesc
tu m-asculți... cu toate-acestea
n-am putere să-ndrăznesc
ești prea bună, ești prea dulce
însă fără voia mea
ca și-o pasăre pe cracă
tremur înaintea ta.
Am a-ți spune multe lucruri
nu pot însă... mă-nfior
căci pe buze-ți văd un zâmbet
rece, batjocoritor
gura ta e ca o roză
tu în râs mă vei lua
nu-ndrăznesc să ridic ochii
nu-ndrăznesc-naintea ta.
Mersul tău e de regină
ochiu-ți e impunător
[...] Citește tot
poezie celebră de Iulia Hasdeu, traducere de Traian Demetrescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
La ce bun?
să vă spun, doamnă, aș putea
cum că privirea dumneavoastră
ce-oricare, temător, și-o vrea
e decât bolta mai albastră
la ce bun? ați râde doar de vorba mea.
și aș putea, cu glas mai stins
să spun că-ntreagă-va făptură
nuri dulci și farmec-n adins
să curgă lacrime făcură
la ce bun? n-ați crede, poate, ce v-am zis.
apoi, cu-o tulbure simțire
și cu ardoare
v-aș spune că vă port iubire
că, inima-mi, jignită, doare
la ce bun? o știți cu propria-vă fire.
poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Foaie verde de stejar (Doină românească)
Foaie verde de stejar!
Bade-al meu s-a dus pe vale.
Mult am râs de-al său amar,
C-a plecat de dor și jale.
Foc și pară mă-ndrăgea
De iubire-i spunea cântul.
Să-l asculte cine-mi sta?
Că ofta parcă și vântul.
De durerea-i nu-mi păsa,
Și când el cu jale-adâncă
Dragostea își blestema,
Eu rupeam la flori în luncă.
Focu-i însă nu s-a stins.
Să mă uite calea-mparte!
Și-acum doru-i m-a cuprins,
Văleu mie! că-i departe.
[...] Citește tot
poezie celebră de Iulia Hasdeu, traducere de Monica Pillat
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Falsa măreție este sălbatică și inaccesibilă; cum își simte slăbiciunea, se ascunde sau în orice caz nu se arată direct și nu se face văzută decât atât cât trebuie pentru a impune respect și a nu părea ceea ce este, vreau să spun o adevărată micime. Adevărata măreție este liberă, familiară, populară, se lasă atinsă, pipăită; ea nu pierde nimic dacă e văzută de aproape: cu cât o cunoaștem mai mult, cu atât o admirăm mai mult; se înclină cu bunătate către cei inferiori și revine fără efort în poziția firească; se destinde uneori, se neglijează, renunță la avantajele sale, fiind mereu gata să le reia și să le pună în valoare; râde, joacă și glumește, dar cu demnitate.
citat celebru din Iulia Hasdeu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveștile feerice
Zic unii, cum de-mi place mie
În lumi de basm copilărești;
Căci simt o mare bucurie
Pe-al lor tărâm, cum nici gândești!
Ca-n vis, eu cred în mândre zâne
Și în pitici și-n spiriduși;
I-aud cum vor să mă îngâne
Cu dulce glas, pe după uși.
Pe când îmi plimb, în seri cu brumă,
Gândirea-mi pasăre în zbor
În lumea lor de vis și spumă,
De râs, de șagă și fior.
...
poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei file
Sărmana filă-n care aștern
A gândului comoară
Nu știi câte dureri se cern
Când vin spre tine iară.
Ca lumea, rece mă privești
Mă vezi surâzătoare
Dar rana cum s-o potolești
Când inima te doare?
Sunt rele care nu se scriu
Și nu se spun în șoapte,
În ele chinu-i tot mai viu
Și sufletul e-o noapte.
Poți să mă plângi hârtie deci
Că muta mărturie;
Ce grea amărăciune
Să râzi, când plânsu-nvie!
poezie celebră de Iulia Hasdeu (februarie 1886)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Himera
De este-n lume-adevărat
Că-ndrăgostiții au aflat
În germinal sau în brumar
Avântul altfel nesperat
E că-n himeră-și fac hotar.
Și pacea serii de-o iubesc
Cu umbrele ce amăgesc
Natura chiar augusta mamă
E că-n visare se voiesc
Și de himeră nu au teamă.
Ei râd de vise-amăgitoare
Și nu se tem că omul moare
Că-n timpul lui Homer mai speră...
Sunt singuri fericiți sub soare:
Că fericirea e-o himeră.
poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Disprețul
Pentru anii mei amorul încă nu e! N-am iubit!
Am tot râs de chipu-i rumen, până-acum necontenit;
Fața lui trandafirie e curată născocire
Spusă poate-odinioară de-un poet, așa-n neștire,
Căci mai toți amorezații, care-n cale mi-au ieșit
M-au făcut să-mi piară pofta și dorința de iubit.
Fața lor este sau pală sau deodată înroșită
De-o roșeață ca de friguri, iar privirea rătăcită,
Ba aruncă-n orice parte fulger crunt, răutăcios,
Ba e fixă, sperioasă, neavând nimic frumos.
(...)
poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Disprețul
Pentru anii mei amorul încă nu e! N-am iubit!
Am tot râs de chipu-i rumen, până-acum necontenit;
Fața lui trandafirie e curată născocire
Spusă poate-odinioară de-un poet, așa-n neștire,
Căci mai toți amorezații, care-n cale mi-au ieșit
M-au făcut să-mi piară pofta și dorința de iubit.
Fața lor este sau pală sau deodată înroșită
De-o roșeață ca de friguri, iar privirea rătăcită,
Ba aruncă-n orice parte fulger crunt, răutăcios,
Ba e fixă, sperioasă, neavând nimic frumos.
Într-a lor timiditate, dacă știu ca să roșească,
Mutra lor este stângace și încep să se prostească;
Gura lor nu zice-o vorbă, căci se tem c-or zice rău,
Halul acesta-ntotdeauna, m-a făcut să râd mereu.
Sunt prea tânără acuma! Poate mai târziu, vreodată
Să am milă și-ndurare de privirea lor speriată.
Iar baladele lor blânde, poate-odată să le-ascult,
Astăzi însă îmi par proaste și mă fac să râd mai mult.
Mi se spune că Amorul, mă va pedepsi odată,
Că târziu sau mai devreme, pe-o figură adorată,
[...] Citește tot
poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Iulia Hasdeu despre râs, adresa este: