moarte şi râs

Sexul seamană cu moartea. Diferenţa este că atunci când te întinzi să mori de unul singur nimeni nu va râde de tine a doua zi!

citat din Woody Allen
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unele lucruri sunt atât de ridicole încât nu-ţi poţi stăpâni râsul. Să mori de râs e cu siguranţă cel mai grozav mod de a muri!

citat celebru din Edgar Allan Poe
Adăugat de Silvia Bratu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să râzi înainte de a ajunge fericit, de teamă să nu mori fără să fi râs.

La Bruyere în Caracterele, IV, Despre inimă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu aştepta să fii fericit ca să râzi, căci s-ar putea să mori fără să fi râs vreodată.

citat clasic din George Eliot
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Continuitate

Iată c-ai ajuns să râzi
cu gura mea, să te uiţi cu ochii mei
la câte ţi se întâmplă,
să măsori cu respiraţia mea
Universul,
să iubeşti cu cuvintele mele,
să mori cu moartea mea,
iubito.

poezie celebră de Nicolae Dabija
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul, dragul meu, e un paradox. O fiinţă ciudată, exotică. Râde când ar trebui să plângă, plânge când ar trebui să râdă, trăieşte fără minte şi moare fără chef. E slab, zilele îi sunt ca iarba.

paradox de Amos Oz în Fima
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umor

E-un spirit sec adeseori
De care poţi să râzi să mori!
Dar ce noroc: cu ce-i pe piaţă
Rămân toţi oamenii în viaţă!

epigramă de Gheorghe Steriade din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sepulcre violate

Vagabondând, într-un amurg blond,
Am dat de-ale cimitirului porţi-
Acolo cioclii îşi bat joc de morţi,
Şi-am râs un râs de vagabond.

O, râsul fiinţei vagabonde...
Şi ce-am văzut era straniu
Într-un copac am găsit un craniu,
Pe o cruce nişte cozi blonde.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care râde în faţa morţii, este cel care a întâlnit-o de mai multe ori.

Vasile Silviu Sărmăşanu
Adăugat de Vasile Silviu Sărmăşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

umor (vezi şi comedie)

Umorul

E-un spirit sec adeseori
De care poţi să râzi să mori,
Dar (ce noroc!) cu ce-i pe piaţă
Rămân toţi oamenii în viaţă.

definiţie epigramatică de Gheorghe Steriade din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pantofii

Pantofi de aur, expuşi în vitrină,
Veţi sta sub dantele, în nopţi de baluri,
Şi-n ale valsului leneşe valuri
Veţi râde prin săli,- potop de lumină.

Pe trist catafalc, cu tristă regină,
Veţi sta în piciorul de gheaţă, şi sfânt,
Şi-n trecerea vremii veţi arde-n mormânt,
Pantofi de aur, expuşi în vitrină...

poezie celebră de George Bacovia din volumul, Cu voi - 1930
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceas grav

Cine plânge undeva în lume,
fără rost plânge în lume,
mă plânge pe mine.

Cine râde undeva în noapte,
fără rost râde în noapte,
râde de mine.

Cine merge undeva în lume,
fără rost merge în lume,
merge spre mine.

Cine moare undeva în lume,
fără rost moare în lume,
se uită la mine.

poezie clasică de Rainer Maria Rilke din Cartea cu imagini, traducere de Maria Banuş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oră gravă

Cine acum plânge undeva în lume,
fără motiv plânge în lume,
mă plânge pe mine.

Cine acum râde undeva în noapte,
fără nici un motiv râde în noapte,
râde de mine.

Cine acum se duce undeva în lume,
fără motiv se duce în lume,
se duce la mine.

Cine acum moare undeva în lume,
pentru nici un motiv moare în lume:
se uită la mine.

poezie clasică de Rainer Maria Rilke din Buch der Bilderm, Prima carte, a doua parte (1902), traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Shylock: Dacă ne înţepi, oare nu sângerăm? Dacă ne gâdili, oare nu râdem? Dacă ne otrăveşti, oare nu murim? Şi dacă greşeşti în faţa noastră, nu ar trebui oare să ne răzbunăm?

replică celebră din piesa de teatru Neguţătorul din Veneţia, Actul III, Scena 1, scenariu de William Shakespeare (1598)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hâtrul bătrân

Floricică, floricea!
Când eram pe vremea mea,
Câte trei mândre aveam,
Cu tustrele mă iubeam,
Una-n deal şi una-n vale,
Una la mijloc de cale,
Iar de când m-am bătrânit
Fetele m-au părăsit,
Sui în deal, cine mă cheamă?
Moartea care-mi cere seamă?
Dau în vale, cine-mi râde?
Moartea care mă cuprinde?
Pomul dacă-mbătrâneşte,
Pune-i paie de-l pârleşte.
Omul dacă a-mbătrânit
Fă-i sicriu de odihnit.
Vai de dânsul! vai de el!
Când e omul tinerel,
Lesne-i vine a gândi
Cât pământul c-a trăi.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râzi, râzi cât mai tare. Numai aşa, clipa trecătoare nu moare.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe ţărm

Îndepărtându-mă de ritmul prietenosului tom-tom,
De râsul mulţimii şi de ochii scumpilor mei tovarăşi,
M-afund în noapte; trebuie să mă-ntorc iarăşi
Acolo pe şuviţa necălcată de paşii altui om,

Acolo unde sclipeşte curbându-se în necunoscut
Bătrânul ocean cu neliniştile lui. Umbrele-s
Pline de magie şi mişcare. Rătăcesc pierdut,
Aici la limita tăcerii, temător, căutând un înţeles,

Aşteptând un semn. În adâncul inimii mele,
Mareele îmbufnate se înalţă-nspre lună
Şi toate apele din mine curg spre mare. De la uscat
Curge-un crâmpei de melodie persiflantă spre lagună,

Care zuruie, râde şi se pierde plajă c-un oftat,
Şi moare între dig şi mare, sub un câmp de stele.

[...] Citeşte tot

poezie de Rupert Brooke, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duel epigramatic, seria 6-a din 26.06.1980 - 18.07.1980: 7. Culegerea În vârful spadei a fost trimisă de sibieni ca să provoace moartea C.U.C.-ului.

Cu vârful spadei încercaţi
Pe C. U. C. să-l jumuliţi de pene?
Dar orişicât îl gâdilaţi,
Nu râde de... aşa catrene!

epigramă de Sorin Beiu din În luptă cu un... bei (2006)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epilog

Lăsaţi licuriciul să vie
la pasărea din colivie
să i-aducă lumină sacră
în colivia acră.

Pasăre sunt şi eu
în colivia lui Dumnezeu
dar sărăcia şi migrenele
mi-au escamotat penele.

C-o schiloadă mână
stau rezemat de ţărână.
C-o slabă cutremurare
holbez ochii a mirare.

Licuriciul meu e mort.
Nu-mi mai aduce steluţe în cort,
nu mai râde, nu mai luminează
ceasul ca o amiază.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Pena din revista "Drum", anul I, nr. 11 (mai 1940)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tentaţiei îi plac cei care cred că au o imunitate naturală, pentru că va putea râde mult mai tare când aceştia vor sucomba.

citat din Catherynne M. Valente
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!