Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Iulia Mirancea despre greșeli

Nu pot să cer nimănui să mă ierte pentru ce i-am greșit; dar pot ierta eu, fără să mi se ceară!

aforism de (24 martie 2013)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
Antologia aforismului românesc contemporan
cumpărăturiAntologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Adesea, ridicăm piatra (poate din greșeală) către semenul nostru; uneori îl nimerim sau chiar îl ucidem; arareori ne pare rău; și, aproape întotdeauna,... prea târziu!

(8 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Pentru înțelept, greșeala și faptele bune se află într-o simbioză perfectă: greșeala motivează ridicarea ștachetei; faptele bune asigură un statut de sine stătător, superior celorlalți oameni! Amândouă subzidesc și consolidează edificiul uman!

(4 mai 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă-i prețuim pe semenii noștri, musai să le acordăm, pentru greșeli, circumstanțe atenuante! Să nu-i judecăm, disprețuim, îndepărtăm! Să culegem fir cu fir, multul sau puținul din ei!

aforism de (27 noiembrie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă ce ți-ai înțeles greșeala (reală, nu ipotetică), de care te acuză cei din jur, vei fi învingătorul lor; dar dacă n-o vei mai repeta, vei fi și mai mult de atât: vei fi propriul tău învingător!

aforism de (28 decembrie 2012)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

V-am spus (după Adrian Păunescu)

V-am spus de la-nceput că vă iubesc
Și sufăr pentru relele din fire
Dar nu pot, numele să vi-l hulesc
Ci doar să-mi schimb muțenia-n uimire!

V-am spus că, nu mă-nchin periculos
Dar nu mi-ați luat închinăciunea-n seamă!
Vorbele-mi bune le suciți pe dos
Și-atunci vă-ntreb: de voi să-mi fie teamă?!

V-am spus și pot, la nesfârșit, să spun
Că Everestul e pitic în mine
Și relele din voi, în mine-apun,
Când schimb durerea, în iubiri carmine!

V-am spus și mai continui să vă spun:
V-aud ca pe un zumzet de albine
Și chiar de mă ucideți, punte pun
Între Greșeală, Iertăciune, Bine!

poezie de , după Adrian Păunescu (2 ianuarie 2015)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la greșeli, dar cu o relevanță mică.

Cât de proaspăt ne este în minte răul făcut de alții, oricât de mult colb l-ar fi acoperit! Chiar dacă noi n-avem nici o legătură cu el! Cât de puțin ne pasă de răul făcut altora de noi înșine, oricât de mult ar sângera, încă!! Chiar dacă ei nu ne-au greșit cu nimic!

aforism de (20 noiembrie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru mine nu există nimic mai fascinant și mai îndatoritor, decât un om care mă copleșește cu tandrețe, respect, spiritualitate, în timp ce-mi atrage atenția asupra unei greșeli! Să-i întorc iubirea, să-i mângâi mâinile, să-i sărut fruntea, nimic nu e prea mult, pentru a-i răsplăti înțelepciunea!

(11 octombrie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Chibzuința are legile sale proprii, de a-și confecționa din propriul rebut, ac pentru cojocul găurit! Și, dacă ne iubim suficient pe noi înșine dar și pe cei de-alături, e simplu: ne putem retușa echilibrul moralității! Adică, ne putem survola, cu propriul aparat de zbor și, mai ales cu propria elice, teritoriul propriilor greșeli!

aforism de (18 iulie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ni se întâmplă, uneori, să ne adăpostim cugetul într-un suflet, aparent frumos și, sinceri, să investim în el întreaga speranță și iubire! Dar, într-o zi, să fim dezamăgiți de propria noastră alegere! Nu e tragic și degradant pentru noi, că am intrat, din greșeală, într-o peșteră precară! Dar e dramatic și condamnabil, dacă am lăsat-o, la fel cum am găsit-o!

(21 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Nu există criterii de încadrare a omului,
într-una din categoriile: "rău", "bun"!
Există oameni care ne-au nedreptățit!
Există oameni cărora, noi înșine le-am produs o nedreptate!
Există oameni cărora nu le-am zâmbit niciodată,
fiindcă, avem față de ei, preconcepții și complexe
inoculate de către alți oameni!
Există oameni care se zburlesc la noi, atunci când greșim;
de fapt, ei ne zâmbesc tot timpul, dar noi nu le percepem zâmbetul!
și poate, aceștia ne iubesc, cel mai mult!

poezie de (18 octombrie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

România există, fiindcă eu o iubesc

România există și e locul
unde eu am primit dreptul la viață!
E locul unde eu pot să mă încred în tine
să mă fac iubită de tine și să te iubesc!
Rămânia ești tu, iubitule,
când mă chemi, fiindcă ai nevoie de mine,
când mă aperi și mă strângi la piept!
România ești tu, prieten drag
și tu, semen al meu,
care nu-mi dai voie să greșesc,
fiindcă îți pasă de mine dar totuși,
mă accepți așa cum sunt, fiindcă mă iubești!
România ești tu, necunoscutule
pe care nu te-am văzut încă dar,
ești în inma mea și, știu sigur,
că și eu contez pentru tine!
România ești tu, pruncuțule frumos,
de-aici, de la sânul meu cald,
ocrotitor și bun,
căci surâsul și gânguritul tău

[...] Citește tot

poezie de (3 decembrie 2012)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Culpabila tăcere

Știați?
Vai, nu știați...
De când e pe Pământ,
greșeala ține-n sipet
două odoare scumpe:
sentința-i prima!
Iar cea de-a doua,
precum știți,
e dreptul la iertare!
Atâta că, Iertarea,
naivă și credulă,
Duce-n spinare, greu,
o crâncenă rivală:
condamnarea!
Fără dreptatea judecății!
De ce? E simplu:
ca să-i prindă locul!
Urmeaz-apoi, desigur,
înghiterea găluștii!
Înghiterea găluștii e...

[...] Citește tot

pamflet de (22 octombrie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Te stimez, Milady

Pentru că mă respecți! Simplu, firesc, necondiționat!
Pentru că, niciodată nu m-ai uitat, sfidat, ignorat, respins
și, indiferent cât de excesiv mă abat, uneori,
din drumul meu, tu îmi accepți, nelimitat, crezul!

Pentru că mă cerți când greșesc: tandru, consonant, util!
Pentru că-mi ești alături, oricât m-ar detesta ceilalți
și mă iubești cum sunt și cum aș putea fi
dar îmi primești critica, fără mofturi și prejudecăți!

Pentru că îmi adori calitățile sincer, politicos, credibil!
Pentru că, deși nu mai vreau să fiu acolo unde ești tu,
totuși, mă prețuiești concret, indestructibil,
din toată inima, libertatea, loialitatea, cugetul, credința!

Pentru apetența dreptului tău la permisul de Port-iubire!
Pentru normalitate și speranță! Pentru entuziasm
și abilitatea ta infailibilă, pliabilă, de antrenor distins
al competiției mele solidare și legitime, pe Pământ!

[...] Citește tot

poezie de (22 octombrie 2014)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

M-ai vrut cu-adevărat sau... m-ai mințit

Te-am "întrebat" adesea (mai știi?), de mă iubești,
Tu mi-ai răspuns (confuz), că nu vrei să greșești!
Tăceai, mă chinuiai și, plânsetu-mi durut...
L-ai vrut doar pentru tine: ofrandă, giulgi, tribut!
Hai, spune-mi vreau să știu: chiar m-ai iubit?
Poete drag, m-ai vrut cu-adevărat,
Sau... m-ai mințit?

Te supărai pe mine, mă dojeneai și, vai...
În iadul cel mai negru, pe veci mă trimiteai!
Credeam că-ți voi fi puntea și gura ta de rai,
Un strop de aer, soare, un talisman, un... "stai"!
Ah, spune-mi, vreau să știu: chiar m-ai iubit?
Poetul meu, m-ai vrut cu-adevărat...
Sau... m-ai mințit?

Eu, despre cerul de Brăești ți-am povestit...
Tu, una îmi spusesei și, alta mi-ai vorbit!
Vorbeai de răstignire, cuie, cruce și venin...
De m-ai fi vrut cu-adevărat, m-ai fi chemat: hai, vin!

[...] Citește tot

poezie de (18 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia MiranceaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 14 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Pentru a recomanda secțiunea cu Iulia Mirancea despre greșeli, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info