* * *
.. și când va fi să mor
aș vrea în Maramureș
să-mă-ngropati sub crește de cristal
și veșnicia în zăpezi și lângă iureș
de apă vie
voi ca piedestal...
poezie de Iurie Osoianu (22 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Verset subtil...
m-am născut, am crescut
undeva peste Prut
printre dealuri și văi
și coclauri
și cu vaca ieșeam
uneori la păscut
și povești am iubit cu balauri...
am trăit, m-am trecut
tot mai mult prin străini
printre zări, printre țări
printre toate
dacă mor
înc-o rugă mai am la destin
să mă ducă acasă
că poate...
poezie de Iurie Osoianu (21 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copiii Columnei ...
Pe Columnă-i neamul românesc
Și invinșilor, și veneraților.
Și copii, copii, copii ce ne privesc,
Cu privirea nemuririi, fraților!
Pe Columnă-s cei, căror învinși
Li s-a dăltuit în piatră veșnicia.
Și copii, copii, copii, care și stinși,
Dăinuiesc prin noi cu România...
Pe Columnă-i și Hiperion,
Și acel, lăsat în grija schitului.
Și copii, copii, copii ce-n unison
Cresc în noi Coloana Infinitului...
poezie de Iurie Osoianu (21 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Firescul stării
... la margine de cer înmormântez un soare
sfidând firescul stării de a fi
și timpului din ea îi poruncesc să zboare
și dorului din mine de-a muri
iar inimii - mereu să toarne lacrimi
la moara vântului ce tinde-a o strivi
să nu mai simt cum cresc aripi din patimi
sfidând firescul stării mele de a fi
în colț de cer înmormântatul soare
așteaptă clipa când mă voi trezi
iar clipa - dorul interzis să zboare
iar dorul - starea firii de a fi...
poezie de Iurie Osoianu (14 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unduiri solare
deasupra mea păduri triungiulare
coroanele masive -și pleacă inedit
și colbul ridicat de unduiri solare
insistă insistent să-l sorb subit
în dreapta mea curg ape fără număr
cu sete curg, adormitoare, rece
și stau cu ele rezemat de umăr
și număr veșnicia care trece
în stânga mea stau munți fără pereche
cu creste sprijinind adâncuri crunte
și-mi retrăiesc cu jingasie la ureche
că-i pot preface dacă vreau în punte
fac punte. O arunc pe maluri line
pe care cresc păduri triungiulare
și tu, pornești cu degetele fine
să bați la geamul unduirilor solare...
poezie de Iurie Osoianu (6 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
... Eu am avut norocul să mă nasc român
Și-am mai avut norocul de a ști
De mic copil, în ciuda comunismului păgân
Că sunt român
Român că voi muri...
Eu am avut norocul să apuc bunici
Și-am mai avut norocul să mă crească ei
La școală îmi spuneau că sunt
Nepotul lui Ilici
În pumn rădeam
Minciunii lor de farisei....
Eu am avut norocul să ajung să văd
Că Țara mea e totuși România
Chiar dacă două state
Astea... de prăpăd
Cam printre dinți
Îmi recunosc cetățenia...
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (21 septembrie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Textele de mai jos conțin referiri la creștere, dar cu o relevanță mică.
La Stolniceni...
la Stolniceni sunt cele mai frumoase văi
și dealuri line
la Stolniceni sunt cele mai lactee căi
pe zări senine
la Stolniceni sunt cele mai frumoase fete
cum nu-s în lume
la Stolniceni sunt huligani fără pereche
și fără nume
la Stolniceni mai este-o școală nouă
și alta veche
la Stolniceni cărările-s în rouă
și cu pereche
la Stolniceni mai este și- inc-o gară
cu sălcii triste
la Stolniceni, cu rampa ei, marfară
și atîtea piste
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (18 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mereu de tine scrisă...
mi-e soarta dur pecetluită într-o poală
în care tu ba ești, ba nu mai ești
și de atâtea ori îmi cere socoteală
de ce pe lumea asta mai trăiești
de ce e apa udă, aerul se vede
de ce pe soare-i frig și cald pe lună
de ce motanul toarce și nu crede
c-afară ploaia fulgeră și tună
de ce pe floare-s sute de petale
de ce-n petale nu există floare
de ce mă trec la ore matinale
când ba fior, ba unde de sudoare
de ce copacii cresc din rădăcină
de ce nu cresc ca noi să poată merge
de ce e seacă apa din fântână
-când mama ba mă spăla, ba mă șterge
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (2 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Helium-3
... Dublin, Londra, Paris, Craiova
Moscova, Tokio, Sydney, Phenian
cine mai face agricultură-n Moldova
când la New York s-au mutat legiuni de țărani
cumpără cei rămăși pătlăgele turcești
și căpșune crescute-n pustiul Negev
vinuri din Cili, pâine din grâne rusești
mere din... de-amu nici nu mai întreb
ce produce Moldova și de unde vin bani
ca să aibă să fure gașca lui plaha.?!
-îi trimit înspre casă tot aceiași țărani
de prin kvebec - Reikiavik cu leaca
vin dolarii la casele astea de schimb
cursul lor mereu crește și scade abrupt
după cel mai privat și mai dur algoritm
care nu se mai satură sânge de supt
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (2 februarie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem sardonic
-tu vorbeai, vorbind într-una
eu ce crezi -știam
în tacera ta -nebuna
tot ce simți- simțeam
și că vrei să fim prieteni
că mă mai iubești
că-n bărbia mea sunt cetini
-în a lui -povești
că la noi a fost iubire
altceva la voi
că-ntre noi -dintr-o privire
da cu el greoi
că s-a scurs deja o viață
și că te-ai deprins
că schimbarea ta la față
vine de la plâns
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (26 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Treime
Stelele cad și mor
Stelele mor arzând
Stelele pline de dor
Ceruri cu dorul sting
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Tu să nu mă aștepți
Tu să mă uiți curând
Tu sparge golul din piept
Candela stinge din gând
Vine și rândul meu
Vine și vremea mea
Vine și vin mereu
Ploaie și fulgi de nea
Că te-am iubit, tu știi
Că nu mai vrut, o știu
Că printre nopți târzii
Poate voi sta să-ți scriu
[...] Citește tot
cântec, versuri de Iurie Osoianu (17 august 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șapte aprilie...
încă se mai bâiguie mârțoaga
încă face mutra stacojie
locul cioarei e demult la Haga
la bulău închis pe veșnicie
pentru genocid legat cu noduri
între comunism și creștinie
pentru milioane în exoduri
pentru fariseica hoție...
pentru plahotniuci crescuți din fașe
pentru stat cu mafie în frunte
pentru carabine nărăvașe
și dodonii luntre peste punte
locul cioarei astea e în Piața
Marii Adunări Naționale
într-o raclă cu azot și gheață
din siberiile noastre bestiale
locul cioarei e desigur în cazane
cu pucioasă și cu smoală rece
și cu sferele bătute în chiroane
roșca cu săpun să i le-nece
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (7 aprilie 2019)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Babilon II
cuțitul ce-a ajuns la dincolo de os
și dincolo de tot ce nu mai doare
ar fi un simulacru valoros
să ridicăm din el ceva spre soare
și atunci aici al doilea Babilon
din sticlă și inox și lut la temelie
ar împăca superlativul unui don
cu un popor în prag de nebunie
cu foc de artificii și mortar
am incleșta metalul din petarde
și sticla care lacrimi de cristal
a transformat ușor în miliarde
zăpada de aprilie subit
căzută în noroiul țărișoarei
e tot ce-a mai rămas de neclintit
și mai de preț din mazilitul cioarei
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (22 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Iurie Osoianu despre creștere, adresa este: