Johann Sebastian Bach şi iubire

Despre viaţa şi opera lui Bach n-am de spus decât atât: ascultă, cântă, iubeşte, venerează – şi ţine-ţi gura.

citat celebru din Albert Einstein
Adăugat de ANA-MARIA BOTNARU
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre viaţa şi opera lui Bach nu am de spus decât atât: ascultă, cântă, iubeşte, venerează - şi ţine-ţi gura!

citat celebru din Albert Einstein
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bach

Ascultându-l
pe Bach
am învăţat
să gândesc
muzical.
Nu există
nici bucurie,
nici regret,
nici iubire,
nici moarte.
Este muzică.

poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am înţelege muzica în mod total când ne-am deposeda de rezistenţele şi intervenţiile cărnii. De aceea este ea calea sonoră a ascezei. Se mai poate iubi după Bach? Nici măcar după Handel, a cărui despământenire nu este parfum ceresc.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De toamnă

E toamnă, surâsul tău s-a transformat în mit
Cad ploi ca-ntr-o perfidă rătăcire,
Şi te întrebi de-a existat iubire
Şi ce păcat de moarte-am săvârşit.
Ne rătăcim prin sute de perechi
Cuprinşi de amnezii ce n-au cădere,
Şi picuri mari cu iz de mângâiere
Ne-aşează Bach şi Mozart în urechi.
Şi totuşi, ne iubim cu flori de toamnă
C-o ultimă risipă de tăcere,
Eu ştiu că din iubire iese miere
Şi ochii tăi, ca două mări sunt, doamnă.

poezie de Adrian Abrudan (2014)
Adăugat de Adrian Abrudan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om care mănâncă sau se iubeşte cu soţia lui sau se pregăteşte de culcare cu umilinţă, mulţumire şi cumpătare ocupă, după standardele creştinismului, o poziţie infinit mai înaltă, decât un om orgolios care ascultă Bach sau citeşte Platon.

citat celebru din C.S. Lewis
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

******

sunt cea mai frumoasă mamă

am părul negru lăsat să curgă

spatele mă chinui să-l ţin drept

copiii mei mă duc în toate direcţiile

cu ei râd şi zâmbesc

orice modernitate piere

orice surplus e prea mult

sunt cea mai frumoasă mamă

în ochii mei zboară pescăruşi

marea se-ntinde calmă

[...] Citeşte tot

poezie de Zeciu Anca Cristina
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Si cu toate astea,iubesc

Simt
Glasul alb al singuratatii
Lovindu-mi corzile vocale,
Tristetea florilor ce-si arunca tipatul
Inaintea mea,
Desfrunzindu-mi oasele,
Infiorata ruga a nisipului,
Cald poate si din vina
Inimilor noastre…
Simt cum iubirea inalta si coboara
Suflete,
De care apoi durerea
Sa poata fi demna.
Si cu toate astea, iubesc.
Iubesc, fara sa pun nici o intrebare,
Iubesc, fara sa mai simt pietrele
Otravind ecouri,
Mai crud, tot mai crud,
In jurul meu,
Iubesc, si ruinele ce se sting

[...] Citeşte tot

poezie de Alina Emandi
Adăugat de Eliana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o sferă calină

mă simt inspirată de aştri sublimi
să amplific zilnic gândirea duioasă
mă veghează în taină sacri heruvimi
iubirea lor de lume este contagioasă.

vibraţii sonore îmi pătrund în fiinţă
abandonarea-n muzica minunatului Bach
pasiune vitală intrată-n conştiinţă
freamăt ca stejarul în codrul valah.

iubesc viaţa îi savurez dulceaţa
exploatez la maxim tot ce îmi oferă
când zori îmi bat în pleoape dimineaţa
simt că plutesc într-o calină sfera.

convertesc în stimulente poezia
energie şi ardoare să cuprindă veşnicia.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creaţiune

Mezart
a fost accesibil
fără a fi
superficial.
Beethoven
a fost trist
fără a i se
ofili iubirea.
Bach
a plutit
printre noi
fără a înceta
să calce pe
pământ.
Ei au atins
imposibilul
fără a părăsi
spaţiul îngust
al posibilului.
Deşi sunt mereu

[...] Citeşte tot

poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ani romani

Plânge Leonard de atâtea blestemăţii,
Cinstitul Brutus îşi ascunde cuţitul şi scoate limba
Înveninată, onestul Iago face ordine în seifuri,
Culege scrisori de iubire, spre bine Republicii, zice Brutus,
Să ne iubim, zice Iago, îl respect dacă-i gay, nu-l iubesc,
Cineva amintea de Arghezi, "făcu din zdrenţe muguri şi coroane",
Ura, aplaudă cucuveaua, iar eu luai mărgăritare
şi le pierdui printre coteţe. Ce oroare.
Un şir întreg de jucători de bile colorate,
Biluţe mai rotunde şi mai sparte,
Tăcere, suntem în sanctuarul politeţii,
Nu înjuraţi, scuipatul interzis, dar eu am guturai,
Pot să strănut? Junona spune – quo usque patientia nostra?
Adică, mai putem răbda acest păun prea înfoiat?
Eu mă retrag, plec în Canada sau în Asia, totuna-i.
Poemul meu, un zmeu purtat de vechi iubiri
De care Iago nici nu auzise.
********************************
Bati laavod, cu un cod între picere,
Lesh li mishpaha, ha-ha- atât.

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţa eşti tristă

Îmi spun că încă nu te-ai trezit.
Cuvintele stau în ibricul albastru.
Îţi pun două ceşti.
Ninge de câteva eternităţi.
Bach curge printre cărămizi.
Am dat zăpada de pe inima ta.
Atât cât am putut.
Sunt treaz iubito.
Prea treaz să nu îmi pese.
Fericirea ta nu-i la mine.
Am cautat-o în fiecare noapte.
După ce ai adormit.
Cu visurile pe pieptul meu.
Nu ţi-am spus.
Nici nu o voi face.
Cafeaua are gust de mâine.
Şi ieri a avut gust de azi.
Amară.
Ochii tăi au rămas atât de dulci.
Îi amestec în ceaşca mea.

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea noastră, tom cu multe file

Iubirea noastră, tom cu multe file,
Cu scoarţe prăfuite de rutină,
Se va sfârşi sub fălci de ghilotină,-
A timpului strivit între feştile.

Ca dependentul vechi de cocaină,
Gustu-ţi mi-e încă proaspăt în papile.
Ca Leonidas mor laTermopile,
Doar să te-alint în ritm de sonatină.

Din trandafirul buzelor m-adapă.
Sub mâini febrile trupul ţi se frânge,
Când cânt frenetic Bach, pe orice clapă.

În tine-un demon însetat mai plânge.
Cu ultimul sărut, uitat pe pleoapă,
Un înger vama timpului va-nfrânge.

sonet de Mihaela Banu din In volumul Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pustiu strălucitor

îşi aruncă ştiutele cârlige
să prindă sirenele
atâţia laboranţi pe lumea asta
nimeni nu mă poate convinge că ochii lor nu văd
farul dintre perdelele de ceaţă şi bătăile dintre
cutele inimii
într-o zi tu farule vei înţelege alt limbaj?
nimeni nu înţelege pentru tine
o regie în plus se cântă Bach
dirijorul e acru şi taciturn
primul violonist urăşte muzica
iubirea a murit
în timp ce asculta
cum bate pendula din hol
se dresează leul şi pantera
în ritmul ochilor şi buzelor pocneşte
un bici şi frica îi transformă în miei

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul de stâncă

Un om visa să fie iubit, a aşteptat trei secole,
s-a transformat într-o stâncă, la el veneau păstorii
să-şi cânte aleanul, oile erau vrăjite, cândva
erau doamne de curte, iubiţi cu duiumul se adunau în jurul lor,
dar vraja a căzut, ciulini, copăcei timizi se căţărau pe blocul de granit,
un enorm diapazon este timpul, îi răspunde orchestra morţilor timpurii,
în jurul lor a crescu o colivie verde, păsările o ignorau, ştiau ceva,
astfel este şi inima ta, Krimhilda, puţini cunosc povestea,
din ceruri plâng femei despletite, armăsari cu sunet de vioară
trec la intervale precise, precum fugile lui Bach,
I trust, I make myself obscure, dar tu, inginerule,
Nu te speria, totul merge ca pe roate, până la prăbuşire,
Jetzt machen wir Verse, sagte die Katze im Ofen,
În închisoare versul e liber, în libertate versul este o închisoare,
Aşa trăieşte poetul, din moarte în moarte, din viaţă în viaţă,
Ca astrul solar. Doar atât.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pustiu strălucitor

scoici fără perle eşuează pe mal
pictaţi în alb şi negru atâţia laboranţi pe lumea asta
nimeni nu mă poate convinge că ochii lor nu văd farul ascuns de perdelele de ceaţă
bătăile dintre cutele inimii le vor asculta într-o zi
şi vor învăţa alt limbaj?
nimeni nu înţelege pentru tine
o regie în plus se cântă Bach
dirijorul e acru şi taciturn
primul violonist urăşte muzica
iubirea a murit în timp ce asculta
cum bate pendulul ora
în hol se dresează leul şi pantera
în ritmul ochilor şi buzelor pocneşte
un bici şi frica umple încăperea cu miei

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea ca fiară

Motto - Bah, Bach şi Offenbach

Flora-nflorită şi mult des-florită,
Flora –un nume vechi, de elită,
Elice a inimii, trag cu putere
Doi cai dinamici, fac o avere,
Dinţii pătrund cu cruzime în carne,
Dar pe sub dinţi, viermele doarme,
El se măreşte, devine balaur
şi străluceşte, parcă-i de aur.
Trece-o pisică umilă prin parc,
Ea se izbeşte de un copac
şi se preface în tigru – gigant,
parcul, pe loc, devine vacant.
Aste minuni le-am văzut eu aseară,
Flora, alături, e dragoste - fiară.

De când nu-mi mai e frică de moarte,
Mă plictisesc, aş spune, chiar foarte,
Nu mă mai sperie cancerul, SIDA,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa sufletului

În casa sufletului tău,
Fă curat, dacă e cazul,
Alungă ce-ţi face rău,
Şi-ţi ţine umed obrazul.

Lasă să între lumina,
Trage oblonul din geam,
Ca tristeţea, bat-o vina,
Să nu mai revină. Neam!

Şterge praful, du gunoiul,
Scormone prin amintiri,
Strânge mizeria, noroiul,
Lăsat de false iubiri.

Pune-ţi o lalea în glastră,
Toarnă-ţi un pahar de vin,
Nu mai sta aşa sihastră,
Timpul trece şi-i puţin.

[...] Citeşte tot

poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sanvean (44)

Nu ne iubim ne spunem doar cuvinte
să mai salvăm ce sufletul presimte
Curând, curând, când norii o să-şi lase
Amprentele de ceaţă peste case
O să te rog să-mi torni în cupă vin
Şi-o să te-ntreb la cine să mă-nchin
La tânăra cu trupul precum roua
Ce mă iubea când eram într-a noua
La clopotarul orb adus de spate
Din catedrala plină de păcate
La razele ca lama de cuţit
Ce se-ascundeau prin nucul înflorit
Orbindu-mi tâmpla, sufletul, vederea
Ca să învăţ să înţeleg tăcerea
La crini, la Bach, la îngeri, la izvoare
La frunzele ascunse în clasoare
La sânii tăi, la coapsa ta, la tine
Cea mult prea fericită fără mine
Cui să mă-nchin să mi te scot din minte
Nu ne iubim, ne spunem doar cuvinte...

poezie de Fabian Anton
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oraşul îngerilor

prins în ceaţă se zbate
să se trezească din lacrimi
străzile albastre îşi scutură
somnul prin care rătăcesc
de câteva nopţi de pândă
şi
şi
şi seducţie pe alei ce mă-ngheaţă
cu privirea lor din noapte
copacii cu tainice farmece
mă animă în suflu lor iubitor
cartierele deşarte până dimineaţă
au fost ferecate cu dezmierdări
viorile îngână o melodie
lângă geamurile aburite
de
de buze de femeie
respir precipitat alături de un ochi
de apă pe loc îngheţat
un cerb statuie luminat

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!