Soarele nu-și ascunde petele cu minciuni, ci cu prisos de lumină.
citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Veselin Corina Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
După ce apune soarele, orice licurici crede că el îi e locțiitorul...
aforism celebru de Lucian Blaga din Pietre pentru templul meu (1920)
Adăugat de Cabiaglia Savin
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Îți mai aduci aminte ziua când ai luat soarele și mi l-ai pus în suflet?
Lucian Blaga în Luntrea lui Caron
Adăugat de Laura
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Soare iberic
Om de pădure sunt și-mi place frunza.
Dar în pădurea de pini
de la Estoril, sub soarele torid,
o umbră nu găsești printre lumini,
să te apere de raze.
Aci izvoarele nu se deschid.
Vânturate de mori de vânt
miresmele fierbinți ucid.
O clipă mă amăgesc cu
oceanul ce se vede-n zare, dar umbră nici apa nu are să-mi învelească inima bolnavă.
Să-mi învelească inima bolnavă mi-ar trebui de-aiurea dezmierdare, multă-nrourată slavă, a Vlahiei deasă, largă, reavănă dumbravă.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Echinocțiu
Semne verzi subt șovăiri solare
ieși, soră, să vezi pe ogor.
Popi negri vestind sub pământuri soarele
cu fluiere greierii umblă
până-n pragul sicrielor
și-acolo mor.
Pe-aici, afară de oraș, și ieri am fost
să iscodim învierile în fața porților.
Îndrăznește, soră, ah, soră, să nu suspini.
Într-o singură zi mugurii și iarba au crescut
repede ca unghiile și părul morților.
Făpturi care-ați fost, unde vă țineți?
Nu le călca, soră, luminile - dedițeii vineți.
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fabula câinelui. Un câine, voind să evadeze din arșița și lumina soarelui, încearcă să se culce în propria sa umbră.
aforism celebru de Lucian Blaga din Elanul insulei (1977)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu întrebați pe un poet ce ocupație are. Îl jigniți, întocmai cum ați jigni soarele și luna întrebându-i ce profesiune au.
citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călugărul bătrân îmi șoptește din prag
Tinere care mergi prin iarba schitului meu,
mai este mult pân-apune soarele?
Vreau să-mi dau sufletul
deodată cu șerpii striviți în zori
de ciomegele ciobanilor.
Nu m-am zvârcolit și eu în pulbere ca ei?
Nu m-am sfredelit și eu în soare ca ei?
Viața mea a fost tot ce vrei,
câteodată fiară,
câteodată floare,
câteodată clopot - ce se certa cu cerul.
Azi tac aici, și golul mormântului
îmi sună în urechi ca o talangă de lut.
Aștept în prag răcoarea sfârșitului.
Mai este mult? Vino, tinere,
ia țărnă un pumn
și mi-o presară pe cap în loc de apă și vin.
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1922)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele are o lumină mult prea bogată ca să poată produce "efecte de lumină". Luna însă, cu lumina ei mai săracă, dă cele mai frumoase "efecte".
citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Veselin Corina Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu două degete muiate în apă poți să stingi o lumânare. Închizând pleoapele, poți stinge o rază de soare. Dar noapte nu se face. Căci noapte nici nu poate fi. Nici noaptea pământului, noaptea cea mare, nu e noapte, ci doar o umbră într-un univers de lumină.
citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Fumed
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumină din lumină
În mijlocul dimineții stă taurul neînjugat.
Stăpânește un câmp. Lucește ca o castană
proaspăt cojită.
Printre coarnele lui soarele vine în sat.
Lângă apă lină stă în puterea zorilor taurul
nemișcat. Înălțat și frumos.
E ca Isus Christos:
lumină din lumină, Dumnezeu adevărat.
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1933)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântesc în doi
Și vine toamna iar'
ca dup-un psalm aminul.
Doi suntem gata să gustăm
cu miere-amestecat veninul.
Doi suntem gata s-ajutăm
brândușile ardorii
să înflorească iar' în noi
și-n toamna-aceasta de apoi.
Doi suntem, când cu umbra lor
ne împresoară-n lume norii.
Ce gânduri are soarele cu noi
nu știm, dar suntem doi.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec în doi
Și vine toamna iar'
ca dup-un psalm aminul.
Doi suntem gata să gustăm
cu miere-amestecat veninul.
Doi suntem gata s-ajutăm
brindușile ardorii
să înflorească iar' în noi
și-n toamna-aceasta de apoi.
Doi suntem, când cu umbra lor
ne împresoară-n lume norii.
Ce gânduri are soarele cu noi
nu stim, dar suntem doi.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gotterdammerung
Ceas de cumpana. Amurg.
Vai, toate catre soare curg -
Źtaramul larg si noi cu el.
Pe-o lina aurie apa
Thule si Orplid, tara dupa tara,
toate trec prin soare
ca printr-un inel.
Se curma ziua, vine seara.
Un fluviu purtator a toate
duce plute, varste mute,
catre cele nevazute
in marea noapte.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coasta soarelui
lui Vasile Băncilă
Frunză verde, dragele
linele colinele
strâng de sus luminile.
Ape cântă, largele.
Trec pe drum copitele
și prin gând ispitele.
Pasărea din iniște
sparge bolți de liniște.
Chiparoși ca fusele
'n toate cimitirele
ne abat privirile
către inimi - dusele.
Neclintite-s morile,
gândul, sarcofagele,
frunza și catargele.
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din La curțile dorului (1938)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mare
Vițe roșii,
vițe verzi sugrumă casele-n lăstari sălbatici
și vânjoși asemenea unor plopi ce-și
strâng în brațe prada.
Soarele în răsărit de sânge-și spală-n mare
lăncile, cu care a ucis în goană noaptea ca pe-o fiară.
Eu
stau pe țărm și sufletul mi-e dus de-acasa.
S-a pierdut pe-o cărăruire-n nesfârșit și nu-și gasește
drumul înapoi.
poezie celebră de Lucian Blaga (1919)
Adăugat de stassia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țară
Pe dealuri se-naltă solare
podgorii albastre și sonde.
Râuri spre alte seminții
duc slava bucatelor blonde.
Țara și-a-mpins hotarele
toate până în cer.
Pajuri rotesc minutare în veșnicul ceas -
peste câmp și oier.
Fluturând în vesminte
de culoarea sofranului,
ard fetele verii ca steaguri
în vântul și-n râsetul anului.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vară
La orizont - departe - fulgere fără de glas
zvâcnesc din când în când
ca niște lungi picioare de păianjen - smulse
din trupul care le purta.
Dogoare.
Pământu-ntreg e numai lan de grâu
și cântec de lăcuste.
În soare spicele își țin la sân grăunțele
ca niște prunci ce sug.
Iar timpul își întinde leneș clipele
și ațipește între flori de mac.
La ureche-i țârâie un greier.
poezie celebră de Lucian Blaga din Pașii profetului (1921)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privesc cum o plantă se-ntinde din întunericul unei pivnițe spre lumină. Fiecare fibră i se îndoaie spre razele de soare. Nu poate trăi fără de lumină, și totuși planta nu simte și nici nu vede lumina. Oare, sufletul nostru nu crește și nu se întinde și el spre-o lumină pe care n-o simțim și n-o vedem?
Lucian Blaga în Pietre pentru templul meu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Asfințit marin
Piere în jocul luminilor
saltul de-amurg al delfinilor.
Valul acopere numele
scrise-n nisipuri, și urmele.
Soarele, lacrima Domnului,
cade în mările somnului.
Ziua se curmă, și veștile.
Umbra mărește poveștile.
Steaua te-atinge cu genele.
Mult tălmăcești toate semnele.
Ah, pentru tine sunt largile
vremi? Pentru tine catargele?
O, aventura, și apele!
Inimă, strânge pleoapele!
poezie celebră de Lucian Blaga din La curțile dorului (1938)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Lucian Blaga despre Soare, adresa este: