
Regie
Gri de mare
galben de spin
alb de sare
verde de vin
floare de panică
orb de lună
picurând împreună
din portocala mecanică
poezie de Nina Cassian din De îndurare (1981)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!



Iubire
Iubesc candoarea somnului tău lung
și timbrul suspinat, stârnit de vise
pe care, cu săruturi, le alung,
întipărind pe buzele-ți închise
o floare cu petale străvezii
care dispare când se face zi.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Așteptare
Te-am așteptat, până-n zori,
noaptea toată.
Vinul lâncezi în urcior,
fu pâinea pe masă, uscată.
{i când a fost zi-ntr-adevăr
și-așa avea să rămână
mi-am scos cu o mână bătrână
floarea din păr.
poezie de Nina Cassian din Cearta cu haosul, Editura Minerva, București, 1993
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Elogiul candorii
Știu să întreb
Despre miei, despre flori.
Odată-ntr-o pădure
Am sărutat un izvor.
Știu ce uimită-i
Culoarea albastră.
Am o grădină
Și o fereastră.
Mai am și o carte
Foarte subțire
În care nu-ncape
Decât o iubire.
Pot să-mi iau locul
Lângă tine, pe stea?
- Da, spuse prințul,
Ești prietena mea.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Miracol
Și, înfrumusețat de dragoste,
ai început sa cânți... Alături stam,
privindu-ti buzele sunătoare.
Era un cântec înflorit si pur,
sonorizând lumina din pahare,
tăind suave cercuri în văzduh
si argintându-mi rochia albastră.
Era un cântec foarte cunoscut,
dar nou născut pe buza ta amară,
încât m-a turburat nespus de mult,
poezie de Nina Cassian din volumul: - Cupluri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Madam Pisica
Madam Pisica, strămătușa
Motanului de la fereastră
Încearcă de trei veacuri ușa.
Dar n-o primim în casa noastră.
Madam Pisica are vicii
și a scandalizat vecinii.
Se scapă-n florile grădinii
și toarce: veni, vidi, vici...
Trufie, lăcomie, rut.
Încolo, nu face nimica.
Latina ei e de-mprumut.
Aceasta e Madam Pisica.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Omul care aduce ploaie
Tu ești omul care-aduce ploaie.
Brațele tale îmi curg de-a lungul trupului,
privirea ta îmi clătește gâtul,
gura ta face să-mi crească la șold
o floare umedă, albastră.
Ai rupt inelul de aur
care mă logodise cu seceta,
inelul de aur uscat
gravat cu spin de cenușă.
Neliniștea recoltelor îmi umflă pieptul.
Ciucuri de apă îmi spânzură la vârful degetelor.
Tunete blânde călătoresc prin noi.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Dorul
Dragostea mea
ancoră grea
tine-ma strâns;
toate ma dor:
gura de dor,
ochii de plâns.
Vântul căzu
- poate că nu,
dar s-a făcut
liniște-n cer,
fara puteri,
ca la-nceput.
Nu mai visez
pași pe zăpezi,
urme de vulpi;
nu mai sunt flori,
sufletul lor
doarme în bulbi.
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Delimitări
Acesta e pământul nostru.
Noi am făcut schița acestor ape și munți.
Fiecare floare a răsărit după indicațiile noastre.
Peisajul poartă semnătura noastră.
Da.
Pentru fiecare centimetru am luptat și am gândit.
Sângele și visul nostru e amestecat pretutindeni.
Mâna ni s-a înfipt în grumazul pădurii,
Ca în coama unui mistreț întărâtat,
Și am făcut ordine în sălbăticie.
Cu tălpile goale am dansat peste vipere
Până ce ultimul strop de venin
S-a scurs în sânul imun al țărânii.
Acesta nu e pământul tău, lașule,
Care te-ai aciuat ca o molie în faldul steagului nostru.
Nici al tău, lingușitorule și mincinosule,
Care mânjești cu vânzătoare săruturi fața adevărului.
Acesta nu poate fi pământul tău, corupătorule,
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Martie
Ultima ninsoare-a prins să cearnă...
Fulgul mare-a sărutat tăpșanul.
Mamă, când nici nu-mplinisem anul,
Tu mi-ai arătat întâia iarnă.
Mi-ai purtat mânuța peste nea,
Ca să simt că-i rece, moale, bună,
Și-ai privit cu mine împreună
Țurțurul ca un tăiș de stea.
Toate anotimpurile-apoi,
Rând pe rând, le-ai colindat cu mine,
Ca să-nvăț mai iute și mai bine
Mândrele priveliști de la noi,
Și-n căsuța minții să încapă
Bogăția-atîtor înțelesuri
Câte spice se îndoaie-n șesuri,
Câte ceruri se răsfrâng în apă.
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la flori, dar cu o relevanță mică.

Să ne facem daruri
Trebuie să ne facem daruri.
Să memorăm cu atenția
data de naștere, a noastră și a celorlalți.
Încă de dimineață,
sărbătoritul să primească de la prietenii lui
o cravată argintie care să-i limpezească mâinile,
o portocală care să-i împrospăteze surâsul,
neapărat, câteva idei
care să-i desăvârșească forma inimii.
Dacă unul dintre noi s-a-ndrăgostit,
să-i dăruim imaginea duratei,
iar dacă s-a îmbolnăvit din iubire,
să-i dăm să bea tinerețe și demnitate
dintr-un pahar curat, pictat cu-o floare.
Unii se vor împotrivi:
din trufie, de prea multă singurătate,
sau pentru-a nu ne rămâne datori
(ca și când nu ne-ar fi datori, oricum,
pentru că respirăm și ne mișcăm alături de ei,
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian din Să ne facem daruri (1963)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Nina Cassian despre flori, adresa este:
