Pământ şi visare

Este plin pământul

Este plin pământul cu dezmăţul omului,
Că s-a stins şi visul din măduva somnului.

distih de Camelia Opriţa din Universul Iubirii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pe ape moarte vreau sa visez pământul, ci pe stânci zdrobite de îmbrăţişări de spume.

Emil Cioran în Îndreptar pătimaş (1991)
Adăugat de Ovidiu.N
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământul ar fi mai greu şi mai întunecat fără visele noastre.

citat din Anais Nin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universul visează
planete
Terra iubire

haiku de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă le-ar fi fost dat ochilor noştri pământeşti să vadă sufletul celorlalţi, atunci oamenii ar fi judecaţi mai ales după ceea ce visează decât după ceea ce gândesc.

citat celebru din Victor Hugo
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi naţionalist nu e o seducţie a vremurilor. Este parte din lacrima, speranţa şi visul celor care ţi-au dat rădăcină din pământul lor veşnic – ţara. Cel străin de glie este golul infinit.

Camelia Opriţa
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa

Azi numai vântul
cunoaşte taina ierburilor
scrisă cu violetul spinilor

Soarele atrage umbrele
şi ascunde pământul în mărăcini

În fântâna singuratică
tăcerea ascunsă reflectă
visarea noastră

poezie de Barbara Jurkowska, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pământul este un astru visător! Păi, îţi dai seama câte vise se nasc pe acest boţ de univers?!...

aforism de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biblică

Cu felul de gândire şi de trai
pe care-l ducem, mai visăm la rai?
Adam un mic păcat a săvârşit
Şi-a fost, cândva, de-acolo izgonit.
Apoi a reuşit
Să facă o natură poluată
Dar Terra, Doamne, cu ce-i vinovată?

poligramă de Gheorghe Leu din Catrene cu trenă
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce moare în vise moare mai dureros decât moartea pământească.

citat din Filippo Tommaso Marinetti
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

paradis (vezi şi rai)

* * *

Paradisul nu este neaparat locul pe care în visele noastre minunat îl găsim,
Este pământul pe care trăind fericiţi, sufleteşte, mult mai curaţi ne simţim.

distih de Valeria Mahok (septembrie 2012)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindă

Din visul armoniei sfinte
Maria a născut
Pentru a lumii mântuire
Pe Isus pruncul sfânt.

Pe cer o stea a răsărit
În calea magilor
Şi spre locaşul sfânt pornind
Minunea au vestit.

Aur, smirnă şi tămâie,
Magii îi dăruiră
Mariei şi pruncului sfânt
Apoi li se-nchinară.

În leagănul Crăciunului
Colindători mângâie
Visele sfinte-a pruncului
În braţele Mariei.

[...] Citeşte tot

cântec, versuri de Valeria Mahok (9 decembrie 2007)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru rugăciune

Se ciopleşte pământul cu genunchii
după aceea sărută cerul
că eşti sub el.
Cât de măiastre pot fi aripile visului tău
după rugăciune,
câtă speranţă,
câtă energie
vine dinspre cer
ca şi cum ai fi pe fundalul infinitului
o pată de lumină.
Pentru Rugăciune
ajunge un cuvânt şi ai deja aripi,
ajunge o închinare şi ai un Dumnezeu
care să te asculte.
Ciopleşte pământul cu genunchii.

poezie de Camelia Opriţa din Poeţii noştri (2020)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

planeta albastră
tărâmul visului
leagănul vieţii
unde plante şi animale
convieţuiesc cu noi, oamenii

gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima mea bate ca vântul
Din cer să fac aş vrea catarg
Să pot împinge tot pământul
Pe marea visului, în larg.

catren de Marius Robu din Carte de bucăţi (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În pragul Crăciunului

Din visul armoniei sfinte
Maria a născut,
Pentru a lumii mântuire
Pe Isus pruncul sfânt.

Pe cer o stea a răsărit
În calea magilor,
Şi spre locaşul sfânt pornind,
Minunea au vestit.

Aur, smirnă şi tămâie
Magii îi dăruiră
Mariei şi pruncului sfânt,
Apoi li se–nchinară.

În leagănul Crăciunului,
Colindători mângâie
Visele sfinte-a pruncului,
În braţele Mariei.

[...] Citeşte tot

cântec, versuri de Valeria Mahok (9 decembrie 2007)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rădăcini

Mi-am împletit visele în palme
- înăuntru era prea multă îndoială,
râuri de cuvinte au început
să-mi curgă printre degete
adânc, în pământul
pe care mi-am construit lumea.
Nu ştiu când şi unde
am învăţat
să oblig tăcerea să cânte.
M-ating sunetele ei,
vibraţii de distanţe
care apun în urme de paşi.
Ma joc cu nişte cioburi
de aripi
pe care le-am spart
din greşeală,
când am încercat să-ntind braţele
către rădăcinile prinse adânc
în drumul dintre noi.

poezie de Iuliana Şerban
Adăugat de Gabriela Dornean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eclipsa

Pe-aceleaşi căi de mii de ani umblate,
În goluri vaste legănându-şi sfera,
Neptun adoră visător pe Terra, -
O biată lume plină de păcate…

El niciodată n-a trecut bariera
Singurătăţii lui nevinovate, -
Şi-n clipa asta ea e moartă, poate:
O umbră deasă-i umple atmosfera.

Neptun, se vede că tu n-ai lunetă
Să-i studiezi eclipsa de departe, -
Când inocenta tânără planetă

Se-ntreabă, cu privirea-ntr-altă parte:
“Ce face oare Venera cochetă
Pe întuneric, singură cu Marte?”

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

arşiţa verii
pârlind totul în jur
pământul crăpat de soare
visează la ploaia binefăcătoare
ce va revigora întreaga natură

gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copacul

Înalt şi-ngândurat ca visătorul,
Stând între cer şi-ntre pământ stingher,
Crescui şi eu din veşnicul mister
Din care toate îşi pornesc izvorul.

Când seva urcă-n trunchiul meu de fier,
Adâncul îmi trimite-n foi fiorul
Şi simt că-n mine năvăleşte dorul
Pământului de-a fi mai lângă cer.

Iar cerul peste vârful meu se-ndoaie
Şi svonuri tainice din infinit
O gură fac din fiecare foaie.

Şi-n freamătul de foi nelămurit,
Cu şoaptele veciei se-ntretaie
Suspinele pământului trudit.

poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!