Florii
Sărbătoarea florilor
în privirea ochilor,
verzi, albaștri și căprui
în lumina Domnului.
Soarele-i ascuns de nori
orb de razele din flori,
se înălță către cer
dragi parfumuri de mister.
Peste câmp surâde viața
braț la braț cu dimineața,
se aud cântând de sus
cor de îngeri ca răspuns.
Se prind zânele în horă
și se joacă-n sens de-o oră,
floare zână, zână floare...
sau e invers sau... se pare?
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gusturi
Gust din mure și din fragi
Cu dulceața lor mi-s dragi,
Dar când gust din carnea ta
Dulce-al ei e altceva.
Miros floarea multor tei
Ce parfum e-n jurul ei,
Dar parfumul tău să știi
N-am să-l uit pân'-oi muri.
Drag mi-e câmpul înflorit,
Verdele abia-ncolțit,
Dacă ar fi din tot s-aleg
Dragă-mi ești într-un întreg
Mult mai mult și mi-e ușor
Să le spun cuvintelor,
Iubesc ochii tăi rotunzi,
Iubesc buzele-ți când râzi.
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Auzi, iubito...
auzi, iubito, florile pe câmp
cântă cu iarba și pământul,
cântă și pomii rând pe rând,
în frunza lor cântă și vântul
pe cer aleargă printre nori
un stol de păsărele,
se prind de aripi, se cobor
și urcă iar spre stele
dar cerul n-are nici o stea,
doar ele știu unde sunt ele,
la noapte noi le vom vedea
împresurate de inele
auzi iubito, greierii,
orchestră fac de dimineață,
dorințele cu unduiri
ni se citesc, în ochi, pe față
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Liniște între noi
E atâta liniște între noi,
A înflorit de-atâtea ploi,
Răcoarea este în noi doi,
O depărtare de noroi.
Noroi uscat de-atâta timp
Pe ochii noștri și pe chip,
Nu lasă genele să pice
În somn de liniște și dulce.
E liniște și ea ne doare
La orice mică răsuflare,
La orice bobocel de floare,
Ce moare de atâta soare.
E liniște și consolare,
Eu sunt aici și-n depărtare,
Eu sunt închis în frământare,
Tu cum mai ești și ce te doare?
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rest de petale prin eter
îmi cade toamna la picioare,
covor de frunze e pe jos,
pomii răriți plâng după soare,
sunt ca un arbore scorțos
pășesc cu mine singuratic,
poteca duce în trecut,
în amintiri pierdut slugarnic
mă contopesc cu gândul mut
frământ în palme frunze moarte,
le-am prins din zbor când au căzut,
privirile îmi sunt ciudate,
îți simt pe buze al tău sărut
m-aplec și rup o roșie floare
dar cui s-o dau, nu ești aici,
în mine totu-i remușcare,
frământ și floarea frunzei mici
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din suflet
Despre ce să scriu azi?..
Numai despre flori
Despre florile cu părul blond
Despre florile cu părul negru
Sau despre cele cu părul castaniu
Sau roșcat
Să scriu despre florile cu pistrui
N-am să le uit pe cele cu părul alb
Chiar dacă își ascund culoarea sub alte culori
Să scriu despre ochii lor
Albaștri, verzi, căprii
Ruginii ca toamna
Albaștri ca cerul, sau poate ca marea
Verzi ca primăvara
Sau poate.. nu știu...
Mă înnebunește culoarea ochilor de flori
Să scriu despre primăvara asta
Despre ziua asta...
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineață de primăvară
S-a trezit din noapte ziua luminând iarăși pădurea
Cerul, tot ca marea-albastră, vântuiește singur norii
Într-un colț de zare ștearsă se îngrămădesc cocorii
Se întinde peste zare vântul șuierând aiurea
Roua a căzut pe frunze și pe florile bălțate
Iarba udă se foiește dis de dis de dimineață
Câte-o gâză precupeață merge repede la piață
Să culeagă ce-și dorește, dulce suc din flori de toate
E lumină, este ziuă, e lumină cu mult soare
Nu e rost de nici o ploaie, totul e într-o mișcare
Într-un stufăriș o iadă rupe frunzele și-o floare
Se aude cum se curge un pârâu vuind la vale
Peste crâng e primăvara ce-a venit din depărtare
Are ploaie, are soare, are fluturi de oricare
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă și ploaie
Cum plânge, Doamne, cerul tău,
să spele multele păcate
și praful strâns de multe seri,
cărat pe flori în zi și noapte
Cum plouă, Doamne, des și mult,
peste clădirile bălțate,
pe drumul străbătut cu greu,
acum sunt bălți și-s tulburate
Pământul e acum noroi
și se lipește pe picioare,
cum plouă, Doamne, cerul tău
și cum îndoaie orice floare
Câte umbrele s-au deschis
și câte chipuri sunt sub ele
să se ferească de ce-i scris,
păcatele să nu se spele
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ai sta în dreapta mea...
te iubesc și vreau să-mi stai în palme,
să te feresc de frig și nor,
să îți șoptesc în sunete pe game,
un cântec minunat, al florilor
de-ai sta în dreapta mea, în zi, în noapte,
de-ai sta mereu de mâna mea,
aș răscoli prin flori uscate,
le-aș pune apă și le-aș învia
aș lua din flori apoi frumoasele petale,
doar cele cad pe jos ca un covor,
și ți le-aș așeza pe patul moale,
să te îmbeți în dor de al meu dor
n-aș rupe florile să-ți pun în vază,
mă doare dacă viața le-o omor,
ți-aș dărui doar flori în glastră,
să te iubească ziua și în noaptea lor
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te asemăn cu o floare...
te asemăn cu o floare înflorită în câțiva ani,
genele ca dulci petale peste ochii-ți de mărgean,
frunzele în rochii crude îți arată orice ram,
ești o floare cum nu-i alta, îmi e frică să te am
de-aș culege a ta floare, s-o inspir și s-o păstrez,
îmi e frică că te doare gândul tău atât de roz,
îmi e frică de păcatul săvârșit de-a mea dorință
cum îndeamnă necuratul să îmi fii a mea o clipă
te asemăn cu o floare, ce parfum și ce miresme,
lasă trupul tău de fată ori de câte ori mai trece
ori de câte ori oprește să vorbim mai mult de-o oră,
ori de câte ori șoptește, vorbe dulci care mă fură
ți-aș culege între palme dorul tău și-a ta dorință,
care ți-a cuprins tot corpul, care ți-a pătruns în ființă,
dacă n-am să las păcatul să coboare asupra mea,
altul vine și-ți culege dulce dor din floarea ta
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minune din minune
Petală cu petală încet te-am dezvelit
Și miezul tău de goală, atât de înflorit
Și frunzele de-o parte, parfum înăbușit
C-o operă de artă, timid m-am împlinit.
Culoare din culoar, cu ea m-ai învelit,
Aromele de floare ce lin m-au cucerit,
Plăcerile fecunde cu rost mi le-ai transmis,
Rămâi aievea unde nu-i loc, pe-un loc de vis.
Prin crengile bătrâne ce îmi atârnă greu
Simt viul tău în mine cu focul lui sunt zeu,
Simt o zvâcnire lungă, îmi curge strop cu strop,
Simt bolile prea multe pe care le îngrop.
Din tinerețea dulce îți fur și-ntineresc,
Sărut miezul de floare și-apoi ți-l contopesc
Cu floarea mea bătrână pe care n-o opresc,
Să-ți dăruiască seva, din ce credeam că-i sec.
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-aud umbra...
dintr-o parte într-o parte
caut un loc să mă așez,
să-mi frâng dorurile toate,
să adorm și să visez
să visez că nu mai plouă,
să visez doar răsărit,
să visez doar stropi de rouă
peste cimpul înflorit
să visez ca altă dată
florile în jurul meu,
să visez ochii-ți de fată,
genele și părul tău
dintr-o noapte într-o noapte
îmi trec zilele grăbit,
ți-aud șoaptele plecate,
prea mult ele m-au iubit
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândindu-mă la iarbă
A înflorit iubito liliacul
În anul acesta, sigur, nu-l mai rup
În anul acesta nu îți mai aduc..
Las florile să-mi înflorească iadul
Au înflorit florile lângă alei
Pe unde ne plimbăm sub clar de Lună
Pe unde, des, mă sărutai nebună
Știi cum sună florile din clopoței
Fac pașii rari că nu am nicio grabă
Iarba e bucuroasă că, eu, n-o calc
Trec întristat gândindu-mă la iarbă
A înflorit iubito liliacul
Mă cheamă aleile să le colind
Te chem din amintiri urmându-mi pasul
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu vreau să scap de muze...
de muze nici nu vreau să scap,
poate să fie blondă, brună,
poate a fi o frunză din copac
sau floarea înflorită lină
sau poate fi noaptea fugară,
cu luna tristă luminând
sau poate visul nopților de vară
sau cine știe... chiar și-un gând
îmi este muză muntele și marea
și norii alergând pufoși,
îmi este muză dimineața, seara
și greierii îmi sunt cei luminoși
și totul poate să îmbrace haina,
această haină, muză stea,
când scriu un rând, îmi este cum e toamna,
din rădăcina ei... sunt muza mea
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chin
Nu spun la nimeni că mi-e dor de tine
Nici copacilor crescuți pe lângă drum
Și nici florilor ce-au răsărit acum
Doar nopților le spun când nu mi-e bine
Mă aplec de gând sub greutatea mea
Mă chinuiesc să îmi aduc uitarea
Să nu-mi mai amintesc cum a plâns marea
Când ne iubeam în ea gustându-i sarea
A plâs cu valurile înspumate
Ți-a mângâiat formatul de pe coapse
Și eu gelos cum te strângeam în brațe
Mă chinuiesc în ton cu disperarea
Mă chinuiesc când mă-ntâlnesc cu marea
Mă chinuiesc visând unde mi-e floarea
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când te-am văzut...
când te-am văzut frumoasă, cum e toamna,
cu-al tău parfum atât de gânditor,
mi-am scuturat din trup arama,
mi-a încolțit un gând, al florilor
și într-o clipă poate prea dorită
mi-am prins de tine visul meu,
otravă tu, atât de dulce,
cum te-am sorbit, cum sorb mereu
când ochii-ți blânzi mișcară pleoape,
pe una un fior, pe una dor,
trecură peste mine flori de ape
și-un gând cu dragoste multicolor
când pașii tăi calcară peste stele,
ce le priveam dar nu vrăjit,
iubirea roză mă goni din ele,
te caut și-acum, în zori și asfințit
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fecioara
Cum pășește nederanjând pământul
și ochii-i mângâie oricare floare,
e doar un fir de iarbă visătoare
și-n părul pieptănat îi suflă vântul
E muză pentru versul poeziei
și-a ei mireasmă ce o lăsa-n urmă,
trezește viața ce vrea să apună
și sângele e-n pragul nebuniei
Cum pășește nederanjând pământul
și-n hainele mulate se ascunde,
trece lăsând în urmă doruri crude
și un scenariu plăsmuiește gândul
O doresc poftele ascunse în cai,
privindu-i coapsele cu părți fecunde
și caii stau ascunși te miri pe unde,
se aud cum pufăie prin florile de mai
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet rătăcit...
suflet chinuit de viață,
ai crezut și ai sperat,
că iubind fără de pată,
ai să fii încoronat,
ai crezut că poate timpul,
te apropie și speri,
că-ntr-o zi vei fi alesul,
ochilor strălucitori
suflet trist în rătăcire,
doar în vise mai zâmbești,
doar în vise, ce iubire?
o primești și dăruiești,
către-o rază, o nălucă,
ți se-arată de prin nori,
te îmbeți, vorba-ți încurcă,
tremuri blând, ai vrea să mori
suflet trist, nebunul sorții,
ai crezut în vânt și ploi,
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă în mine...
s-a cuibărit toamnă în mine,
uscate veri petrec de-acum,
mai înfloresc în noapte rime
doar amintiri prin nori de fum
îmi trec o mână peste păr,
e-atât de rar și de puțin
și trupul mi-e bătrân și-l car,
peste alei, printre salcâmi
pe ochii mei puțin închiși
port o pereche, de-ochelari,
cu ei mai văd câte-un tufiș,
de mure și mărgăritar
fac pașii foarte obosiți,
prin parcul ce îl știu de-o viață,
teii de-acuma sunt înfloriți,
împrăștie parfum ce iartă
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă în mine...
s-a cuibărit toamnă în mine,
uscate veri petrec de-acum,
mai înfloresc în noapte rime,
doar amintiri prin nori de fum
îmi trec o mână peste păr,
e-atât de rar și de puțin
și trupul mi-e bătrân și-l car,
peste alei, printre salcâmi
pe ochii mei puțin închiși,
port o pereche de-ochelari,
cu ei mai văd câte-un tufiș,
de mure și mărgăritar
fac pașii foarte obosiți,
prin parcul ce îl știu de-o viață,
teii de-acuma sunt înfloriți,
împrăștie parfum ce iartă
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Radu Mihăilescu despre flori, adresa este: