Unui primar
Vai, moarte! Pe primar ni-l lasă!
Eu nu știu cum. Găsești tu chipul.
Ce haz mai are lumea asta
De-i iei prostiei... prototipul?!!
epigramă de Robert Burns din Din epigramiștii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
- operă
- Opera este atunci când un tip este înjunghiat pe la spate și, în loc să moară, el continuă să cânte.
definiție clasică de Robert Burns
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui prieten
E-un nume aici, nimic nu-ți spune,
Străine, faima trece-n lume!
Dar focul lui nestins trăiește,
Nici frigul Morții nu-l răcește.
epitaf de Robert Burns (1786)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui ambițios
Doar rangurile. Asta-i fuse goana.
Azi mort, îi cere dracului... "coroana".
-Ești rău, dar nu-i de-ajuns. La noi, pe drept,
Îți capeți rang, de ești și-un pic... deștept.
epigramă de Robert Burns din Din epigramiștii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie despre Peg Nicholson, iapa popii
Peg Nicholson era o frumoasă iapă roaibă
Care parc-avea aripi, nu picioare;
Dar acum plutește pe Nith la vale
Și curând va pluti pe mare.
Peg Nicholson era o frumoasă iapă roaibă
Care galopa pe dealuri și vâlcele;
Dar acum plutește-n pe Nith la vale
Fără potcoave și fără piele.
Peg Nicholson era o frumoasă iapă roaibă
Care toată viața a dus un popă-n spate;
Dar acum plutește-n pe Nith la vale,
Au hrană peștii din Solway pe săturate.
Peg Nicholson era o frumoasă iapă roaibă
Pe care-a călărit-o popa pân' la moarte;
Era trudită și plină de răni biata gloabă
Ca și alte vite din turma popii, jerpelite toate.
poezie clasică de Robert Burns, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la moarte, dar cu o relevanță mică.
E-așa o gașcă de pungași în acest neam*
Adio scoțianului renume,
Adio străvechii noastre glorii!
Adio celticelor noastre nume,
Atât de faimoase-n ostășești istorii.
Azi Sark curge vegheat de berze
Către Salway, iar Tweed către ocean,
Marcând hotarul provinciei engleze*...
E-așa o gașcă de pungași în acest neam!
Ceea ce forța sau minciuna n-au putut supune
De-a lungul veacurilor de luptă necurmată,
A reușit acum o mână de mișei răpune
Trădând pentru treizeci de arginți răsplată.
N-am căzut loviți de-oțelul englezesc în țeastă,
Apărați fiind de valorile în care noi credeam,
Dar aurul englezesc a fost otrava noastră...
E-așa o gașcă de pungași în acest neam!
O, decât să fi văzut, cum am văzut,
Trădarea, vânzarea aceea care s-a comis,
[...] Citește tot
poezie clasică de Robert Burns, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un sărut [Ae fond kiss]
Un sărut la despărțire;
Rămas bun, a mea iubire!
Vărs acum lacrimi amare,
Cu suspin îți dau valoare.
Soarta cine-o terfelește
Când o stea îl părăsește?
Eu, căci nu mai simt lumina;
Bezna-i neagră, bat-o vina.
Nu-mi blamez acest capriciu,
A mea Nancy e un viciu;
Mi-a plăcut la nebunie;
Voi iubi-o pe vecie.
Dacă n-aș fi îndrăgit-o,
Dacă nu aș fi iubit-o,
De n-am fi plecat departe
N-am fi două inimi moarte.
Rămas bun, tu cea frumoasă!
Rămas bun, fată duioasă!
[...] Citește tot
poezie de Robert Burns, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Robert Burns despre moarte, adresa este: