Robinson Crusoe

Luni dimineaţa la serviciu

Îl văd parcă-n canoe
Şi nu mai am reţineri:
Sunt Robinson Crusoe
Şi-aştept s-apară Vineri!

epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În clinica de psihiatrie e unul care se crede Robinson Crusoe, iar pe mine nu mă crede că sunt Maradona.

citat din Diego Armando Maradona
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisorile de acreditare ale singurătăţii

Soldat disponibil

Robinson Crusoe
scrie
acasă

Cu
propriile
răni
deschise

Şi
netimbrate

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins noaptea (25 octombrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai Robinson Crusoe îşi termina toate treburile până vineri.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este vorba de peripeţiile lui Robinson Crusoe după ce pleacă din Troia.

perlă din examen
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonete pluvioase (II)

Sunt izolat ca Robinson Crusoe,
Nu vine nime-n uşa mea să bată,
Şi dacă stau cu uşa încuiată
E că nici eu de nime n-am nevoie.

Mai fericit ca legendarul Noe,
Din toată omenirea inundată,
În arca mea nu am decât o fată...
Deasupra lumii noi plutim în voie...

Degeaba vă-ndesaţi ca la pomană,
Reprezentanţi ai faunei terestre, —
Nu iau cu mine nici o lighioană!

Căci e destul o singură pereche:
Un trubadur şi-o fată fără zestre,
Ca să refacă toată lumea veche!

sonet de George Topîrceanu din Migdale amare (1928)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

VII

O duioşie dulce mă supune
Cu farmece din vremi de-odinioară
Şi inima începe să mă doară
De câte glasul amintirii-mi spune.

Dar toate le alin ca prin minune
Când ochii-mi între file se coboară,
Că-n voi, dragi cărţi, e veşnic primăvară
Şi nesecat izvor de-nţelepciune.

Revino dar cu dor melancolie,
Am iar scrisori în plicuri parfumate,
Putem veghea de-acum în dragă voie,

Căci vreau în mohorâta mea chilie,
Să fiu între volumele-adorate,
Un nou, un mistic Robinson Crusoe.

poezie clasică de Aron Cotruş din Sonete (1911)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Femeia nisipurilor" urmăreşte reacţiile emoţionale ale lui Niki Jumpei, un fel de Robinson Crusoe existenţialist, pe măsură ce acesta se adaptează, respinge şi se împacă, în final, cu lumea stranie a locuitorilor satului de nisip. Inventariind toate sentimentele personajului, de la aroganţă la frică, dorinţă sexuală şi disperare, Kobo Abe îşi obligă protagonistul, şi totodată cititorul, să se confrunte cu absurdul condiţiei umane.

J. Thomas Rimes în Ghidul cititorului de literatură japoneză (A Reader's Guide to Japanese Literature) (1999)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Închipuirea tânărului Fergusson se aprinse la citirea îndrăzneţelor isprăvi ale explorărilor marine; urmări cu patimă descoperirile ce semnalară prima parte a veacului al XIX-lea; visa gloria lui Mungo-Park, a lui Bruce, a lui Cailli, a lui Levaillant şi-ntrucâtva pe aceea a lui Selkirk, a lui Robinson Crusoe, care nu i se părea mai prejos. Câte ore bine întrebuinţate nu le petrecu el cu celebrul personaj în insula Juan Fernandez! Aproba ades ideile marinarului părăsit; uneori îi discuta planurile; el ar fi făcut în alt fel, poate mai bine sau cel puţin cu siguranţă tot atât de bine! Dar, hotărât lucru, n-a fi plecat niciodată din insula aceea binecuvântată, unde era fericit ca un rege fără supuşi... nu, chiar dacă ar fi fost vorba să ajungă primul lord al amiralităţii!

Jules Verne în Cinci săptămâni în balon
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

C. C. Baxter: Într-o vreme trăiam ca Robinson Crusoe. Ca un naufragiat printre opt milioane de oameni. Într-o zi, am văzut o urmă de paşi în nisip şi iată-te!

replică din filmul artistic Apartamentul (15 iunie 1960)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndepărtând întregul factor social, nu mai putem vorbi de Robinson Crusoe care se salvează de pe epavă şi supravieţuieşte datorită cunoştinţelor dobândite, ci doar despre sălbatic nativ ce trăieşte pe baza rădăcinilor, grăunţelor şi paraziţilor.

citat din Leonard Trelawny Hobhouse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici trufia, nici prostia

Pentru timpul, care trece,
Pentru lipsa mea de roade
Neputinţa veşnic roade
Căpăţânile zevzece

Nimenea nu-nfruntă timpul
Nici trufia, nici prostia
Oamenii de paie ni i-a
Arătat netrebnici ghimpul

Nu e cum ar fi să fie
După merit sau răsplată
Dacă ei prind să se bată
Pentru supa mea din farfurie

Lucru, mă supun şi tac
Ca un Robinson Crusoe
Numai ce mi se dă voie,
Ca să am un loc pe bac

poezie de Ion Untaru din Liziera de salcâmi (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maşina noastră

Marile puteri pun focul
Ţările mai mici, castane
Scot cu mâna din capcane
După cum prevede jocul

De-aş putea, întreg pământul
să-l parcurg când vreau, ca vântul,
Dac-aş vrea când nu mai pot
marea s-o străbat înot...

Trese, trese şi galoane
Goana după recompense
Croitorule, fă pense
Proştilor cu multe toane

Uniformele de clauni
zilnic au mărit importul
ce să faci cu-atâţia fauni
când ne umflă vântul, cortul?

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colţu-acesta mic de râu

Dacă s-a închis zăplazul
Ne mai vedem mâine dimineaţă
Când va fi păscut izlazul
Turma oilor de ceaţă

Scade la răstoace gârla
Împrejururi saltă trestii
Că timidă şi şopârla
Exclamează: - Ce de chestii!

Clorofila, un miracol
Roua limpede pe iarbă
Se dau broaştele-n spectacol
Cu năduf c-a prins să fiarbă,

Câte-un ochi de apă sec
Muşiţele se revoltă
Că bondarii care trec,
Le mai fură din recoltă

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din vol. Autorportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!