Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Stephen Hawking despre Soare

Încă din anul 340 î. Cr. filozoful grec Aristotel, în cartea sa "Despre ceruri", a putut să ofere două argumente în sprijinul credinței că pământul este o sferă rotundă și nu un disc. În primul rând, el și-a dat seama că eclipsele de lună erau produse de pământ, care se afla între soare și lună. Umbra pământului era întotdeauna rotundă, ceea ce putea fi adevărat numai dacă pământul ar fi sferic. Dacă pământul ar fi fost plat, umbra ar fi fost alungită și eliptică, în afară de cazul în care eclipsa s-ar fi produs întotdeauna în momentul în care soarele era chiar sub centrul discului.

în Scurtă istorie a timpului – de la Big Bang la găurile negre
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "A Brief History of Time Paperback" de Stephen Hawking este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -73.99- 44.99 lei.

Partea proastă a celebrității mele este că nu pot merge nicăieri în lume fără a fi recunoscut. Nu este de ajuns să port ochelari de soare și perucă. Scaunul rulant mă dă de gol

citat celebru din
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă cineva privește cerul într-o noapte senină, fără Lună, obiectele cele mai strălucitoare care se văd sunt probabil planetele Venus, Marte, Jupiter și Saturn. Vor mai fi și un număr mare de stele exact la fel ca Soarele nostru, dar mult mai departe de noi. De fapt, unele dintre aceste stele fixe par a-și schmba foarte lent pozițiile una față de cealaltă atunci când pământul se mișcă pe orbită în jurul Soarelui; în realitate ele nu sunt deloc fixe! Aceasta deoarece ele sunt relativ aproape de noi. Pe măsură ce Pământul se mișcă în jurul Soarelui, le vedem din diferite poziții pe fondul stelelor mult mai îndepărtate. Din fericire, aceasta ne permite să măsurăm direct distanța dintre stele și noi: cu cât sunt ma aproape, cu atât par că se deplasează mai mult.

în Scurtă istorie a timpului – de la Big Bang la găurile negre
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Primele încercări teoretice de a descrie și explica universul conțineau ideea că evenimentele și fenomenele naturale erau controlate de spirite cu emoții umane, care acționau într-o manieră foarte umană și imprevizibilă. Aceste spirite locuiau în lucrurile naturale, cum sunt râurile și munții, inclusiv pe corpurile cerești, cum sunt Soarele și Luna. Ele trebuiau îmbunate și trebuia cerută bunăvoința lor pentru a se asigura fertilitatea solului și trecerea anotimpurilor. Treptat însă trebuie să se fi observat că existau anumite regularități: soarele răsărea întotdeauna la est și apunea la vest, indiferent dacă se făceau sacrificii zeului Soare. În plus, soarele, luna și planetele urmau pe cer traiectorii precise, care puteau fi prezise cu o precizie considerabilă. Soarele și Luna puteau încă să fie zei, care ascultau de legi stricte, aparent fără excepții, dacă nu se ține cont de povești de felul celei în care Iosua a oprit Soarele.

în Scurtă istorie a timpului – de la Big Bang la găurile negre
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aristotel credea că Pământul era fix, iar soarele, luna, planetele și stelele se deplasează pe orbite circulare în jurul lui. El credea astfel deoarece simțea, din motive mistice, că Pământul era centrul Universului și că mișcarea circulară era perfectă.

în Scurtă istorie a timpului – de la Big Bang la găurile negre
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cu toate că universul pare aproximativ la fel pretutindeni în spațiu, cu siguranță se schimbă în timp. Acest fapt a fost înțeles abia la începutul secolului XX. Până atunci se considera că universul e în esență constant în timp. El ar fi putut exista de un timp infinit, dar aceasta părea să conducă la concluzii absurde. Dacă stelele ar fi radiat de un timp infinit, ele ar fi încălzit universul până la temperatura lor. Chiar și noaptea, întreg cerul ar străluci ca Soarele – în orice direcție am privi, am întâlni fie o stea, fie un nor de praf, care ar fi devenit, prin încălzire, la fel de fierbinte ca stelele.

în Universul într-o coajă de nucă
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Majoritatea oamenilor ar găsi ridicolă imaginea Universului nostru ca un turn infinit de broaște țestoase, dar de ce credem că noi știm mai bine? Ce știm despre Univers; și cum o știm? De unde vine Universul și încotro merge? Are Universul un început și dacă da, ce s-a întâmplat înainte de acesta? Care este natura timpului? Va ajunge el la un sfârșit? Progrese recente ale fizicii, posibile în parte datorită unor tehnologii fantastice, sugerează răspunsuri la unele dintre aceste întrebări vechi. Poate că într-o zi aceste răspunsuri vor părea tot atât de evidente ca și mișcarea pământului în jurul soarelui – sau poate tot așa de ridicole ca un turn de broaște țestoase. Numai timpul (oricare ar fi acesta) ne va spune.

în Scurtă istorie a timpului – de la Big Bang la găurile negre
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pentru a recomanda secțiunea cu Stephen Hawking despre Soare, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info