
Doar orbul nu poate iubi din ochi pentru că pentru el prezentul este întotdeauna la fel.
aforism de Teodor Dume din Potcoave pe suflet
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!



40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Nimeni nu poate trăi în prezentul clipei altuia.
aforism de Teodor Dume (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!


El
nu are asemănare și
nici formă
nu moare
dar are
trecut prezent și viitor
înlăuntrul unui punct
desăvârșit
urmează propriile mișcări
nedespărțit de sine
devine artera
prin care
curge viața
spre alte simțuri nelocuite...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!


Orbul
Nu mai poate iubi din ochi
prezentul pentru el e întotdeauna altfel
privește dinlăuntru depărtarea
apropiindu-se
ca și cum
ar vrea
să dea mâna cu cerul
și asta pentru ceea
ce nu ar putea să facă
orice atingere îi tulbură sufletul
și carnea-i devine străvezie
precum cerul
chiar dacă
ochii lui adormiți pe un sân de femeie
nu vor cunoaște lumina
el o simte ca pe o înălțare
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!


Orbul
Orbul
nu mai poate iubi din ochi
prezentul pentru el e întotdeauna altfel
privește dinlăuntru depărtarea
apropiindu-se
ca și cum
ar vrea
să dea mâna cu cerul
și asta pentru ceea
ce nu ar putea să facă
orice atingere îi tulbură sufletul
și carnea-i devine străvezie
precum cerul
chiar dacă
ochii lui adormiți pe un sân de femeie
nu vor cunoaște lumina
el o simte ca pe o înălțare
poezie de Teodor Dume din Ferestre spre marginea lumii (2019)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!


Îngerul clandestin
crezând că soarele ascuns
dincolo buza dealului
se va juca cu mine
astăzi
am alergat înspre deal
aș fi vrut să mă învețe
un joc nou dar
în timp ce urcam
am văzut un înger
alunecând din cer
era alb și trist
părea că e tare bolnav
și nu avea aripi așa cum
îmi spunea mama seara
înainte de culcare...
de drag îl port cu mine
și-i vorbesc deși între
identitatea lui și a mea
e mult spațiu
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la prezent, dar cu o relevanță mică.

Cu mâna pe clanța de la ușa morții
azi m-am gândit să-mi
provoc moartea
dezbrăcat de orice sentiment
mușc din viață ca dintr-un colț de pâine
și alerg
între negru și alb
ca într-un cerc
umbra mi se deșiră puțin câte puțin
respir rar
dinspre tălpi înspre creștet
urcă un frig
am început să simt durerile întunericului
nu știu
poate sunt mult prea aproape de mine
astăzi când îmi privesc
interiorul și mă risipesc ca
o ploaie de vară iubindu-mi
ceea ce am fost...
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume (ianuarie 2016)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!


Eu voi pleca la tata
astăzi am mers mai mult
decât în toate zilele
venele sufocate de umbre
și de multe alte lucruri
s-au încins
între timp mă gândesc
să scriu o scrisoare dar
nu știu cum să încep
ideile se detașează
și nu pot să inventez
nicio scuză
buzele îmi vibrează ca
aripa unui fluture prins în lumină
sunt multe lucruri pe care
vreau să le scriu
între două gânduri
cuvintele se transformă în toamnă
și se rânduiesc adânc în mine
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume din Moartea, un fluture alb (1 februarie 2022)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ca între Tată și Fiu
Astăzi tot ce vreau Doamne e
să stau de vorbă cu tine
ca între tată și fiu
nu o să întreb nimic despre cei
care se vând pentru câțiva bănuți și
nici despre lucrurile care nu există
dacă ți-aș cere să-mi spui
de ce mor oamenii
mi-ai răspunde
că sunt muritori
dacă te-aș întreba de ce
nu-i înveți să moară
mi-ai răspunde că tu
le-ai dat viața
și că
viața trebuie să-i învețe
când și cum...
dar cu tata ce-ai avut?
s-a dus într-o dimineață devreme
să stea de vorbă cu tine și
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume din Volumul: Temnița de sub rană
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!


Doar astăzi
frigul trece prin pori și sângerează puternic
am îmbătrânit altă soluție nu există
poate e timpul să ademenesc moartea
și să o împiedic să mai treacă
printre oameni
aș face orice dar nu mai am timp
e inutil să mai vorbesc despre asta
liniștea crește ca un mușuroi
și în ochiul stâng am o zbatere
de ceva vreme
simt o senzație ciudată
în dimineața asta o să las lumea
să se cațere pe mine ca iedera pe ziduri
să coboare în adânc
să picteze scene cu sfinți
sau ceva obscen
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!


Acasă. Priviri de pe marginea drumului
azi am intrat puțin prin copilărie
albă și rece era ziua în care
îmi plimbam anii
zăpada adormită pe garduri
îmi ținea zâmbetul rotund
nu era frig
derdelușul pustiu își lăsase urma
pe talpa saniei suită de tata în pod
mă necăjea doar gândul ros precum sfoara
împuținată de la capătul de care
trăgeam cu tata
dar unde e tata...
în jur multă liniște
am nevoie de liniște
greu de înțeles de ce nu
a schimbat sfoara
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!


Un fel de reflecție
nu știu dacă o să pot ieși afară
astăzi plouă și nici nu am umbrelă
dar voi alege partea cealaltă
sau pur și simplu
nu voi privi
într-acolo
ceva se mișcă în ritmul unor bătăi de inimă
se întunecă
tremur
aprind focul și mă uit în oglindă
aș mai putea intra în mine
ca într-o cameră a copilăriei și
aș iubi indiferent de vreme dar
voi crede că nu-s eu
și atunci
degeaba voi încerca
să dau ceasul înapoi
prin mine trec anii și mulți oameni
sunt un fel de gară cu un singur peron
și nici nu știm nimic unul despre celălalt
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ca între Tată și Fiu
astăzi tot ce vreau Doamne e
să stau de vorbă cu tine
ca între Tată și Fiu
nu o să întreb nimic
despre cei care se vând pentru
câțiva bănuți și
nici despre lucrurile care nu există
dacă ți-aș cere să-mi spui
de ce mor oamenii
mi-ai răspunde
că sunt muritori
dacă te-aș întreba de ce
nu-i înveți să moară
mi-ai răspunde că tu
le-ai dat viața
și că
viața trebuie să-i învețe
când și cum...
dar cu tata ce-ai avut?
s-a dus într-o dimineață devreme
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!


Viața, ca un strop de cerneală
astăzi oamenii nu mai merg la biserică
și nici la crâșma de la colț
ei mor câte puțin
în fiecare zi
medicul le prescrie aspirină
contra a cinsprezece lei formularul
dar nu mai contează
ridică din umeri și privesc
dincolo zarea
și tac
își așteaptă iertarea
așa le stă bine oamenilor
își modelează viața după vremea de-afară
poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!


Eu voi pleca la tata...
astăzi am mers mai mult
decât în toate zilele
venele sufocate de umbre
și de multe alte lucruri
s-au încins
între timp mă gândesc
să scriu o scrisoare dar
nu știu cum să încep
ideile se detașează
și nu pot să inventez
nicio scuză
buzele îmi vibrează ca
aripa unui fluture prins în lumină
sunt multe lucruri pe care
vreau să le scriu
între două gânduri
cuvintele se transformă în toamnă
și se rânduiesc adânc în mine
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume (februarie 2022)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Teodor Dume despre prezent, adresa este:
