Transilvania şi religie

M-am născut în credinţă, fiind băiat de preot ortodox din Ardeal.

citat din Mihai Şora
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Vereşti, ca şi în toată această parte a Transilvaniei, nu se vorbeşte nici germana, nici maghiara, ci româna – până şi printre cele câteva sălaşe de ţigani, stabili mai degrabă decât nomazi, prin feluritele sate ale comitatului. Aceşti străini adoptă limba ţinutului, aşa cum îi împrumută şi religia. Cu colibele lor, barăci cu acoperiş ţuguiat, cu legiunile lor de copii, cei din Vereşti alcătuiesc – sub autoritatea unui bulibaşă – un fel de mic clan, deosebit prin obiceiuri şi traiul regulat de cele ale neamurilor rătăcind de-a lungul Europei. Au adoptat până şi ritul ortodox, supunându-se religiei creştinilor în mijlocul cărora s-au oploşit. Într-adevăr, Vereştii au drept căpetenie religioasă un popă stabilit la Vulcan şi care deserveşte cele două sate, despărţite doar printr-o jumătate de milă.

Jules Verne în Castelul din Carpaţi
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mamă ne uneşte...

Ardealul mi-e lumină, mi-e leagăn românesc,
La Putna mi-e credinţa, pământul strămoşesc
Oltenia, mai mândră, străluce româneşte;
Din Dobrogea la Nistru, o mamă ne uneşte.

Banatul este fruncea la graniţe străine,
O, dulce Românie la ceas de rugăciune;
În vremuri de răstrişte, în vremuri de război,
Ţi-a fost călită vatra cu sânge de eroi...

poezie de Ştefan Radu Muşat din Constelaţii Diamantine, decembrie 2015
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presărat cu cetăţi în ruină şi cu ascuţite turle de biserici, Ardealul trăieşte, clipă de clipă, cu tot ceea ce-i dă un chip deosebit în cuprinsul lumii, sub veghea şi rezonanţa lor solemnă. Mărturii de piatră ale unor vremi intrate în uitare, peceţi ale istoriei pe un nobil pămînt, ziua ele îi certifică măreţia, iar noaptea îl împînzesc de mister şi îi dezvăluie o statornică năzuinţă.

Geo Bogza în Cartea Oltului, Hăşmaşul Mare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În veci, ortodocşi

De mic, sunt ortodox, ca toţi ai mei
aceasta e credinţa mea creştină,
am învăţat cu tălpile să calc,
cum am aflat că mâna se închină.

Atunci am înţeles că sunt dator
să nu cedez cumva vreunei noxe,
ci să rămân, cu neamul meu cu tot,
fidel pe veci credinţei mele ortodoxe.

Ai mei puteau muri şi n-ar fi dat
credinţa lor pe niciun fel de bunuri,
nici dacă ar fi fost crucificaţi,
nici dacă s-ar fi tras în ei cu tunul.

În anii dogmei, mi-am păstrat şi eu
în fiece istorică furtună,
credinţa-n Dumnezeu, cum mi L-a dat,
prin toţi ai mei, Biserică străbună.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu (12 noiembrie 1997)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daca ninge

Daca ninge cumplit
Peste-ntregul cuprins
Este semn de belsug
Pentru fiece ins.

Dar si semn de-nfloriri
In gradini ingeresti
Si ca sunt de venit
Dinspre cer niste vesti.

Este iarna de har
Candse-ntampla minuni
Si vin desertaciuni
Peste desertaciuni.

Este vestea de har
Ca in ieslea de jos,
Fiu al Sfantului Duh
Ni se naste Hristos.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prutul

Prutule, de-atâta vreme, cât eşti azi de tulburat
De sudalme şi blesteme, oare cum de n-ai secat,
Cum de albia-ţi bătrână încă ţine-un brav popor
Să nu dea mână cu mână sub acelaşi tricolor?...

Şerpuind, cobori în valuri dor de veacuri clocotit,
Pân' şi sălciile-n maluri ţi-au uscat de-atât bocit,
Cum de ne mai stai în cale între Nistru şi Carpaţi
Dup-atât amar şi jale când de-o mamă suntem fraţi?

N-auzi tu cum plâng morminte, glasul marilor srăbuni,
Cum bat clopotele sfinte, singure, la rugăciuni?!
Stefan-Vodă şi cel Mare, nu-i auzi pe-ai lui voinici
Cănd prin lunca ta, cărare, făceau printre venetici?

Cum de stai curgând alene şi priveşti cu nepăsare
Haita fiarelor viclene ce te ţine la hotare?
Când vei spulbera tu norii cei spurcaţi din răsărit
Ce ne-au otrăvit feciorii, neamul ni l-au pângărit?...

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caragiale era convins că trebuie să persifleze orice. Dar am vrut să dau un Caragiale respectuos faţă de biserică, faţă de problemele românilor din Ardeal, faţă de viaţa militară, deci un om constructiv şi nicidecum "grecoteiul care a venit să-şi bată joc de tot ce aveau românii mai sfânt".

citat din Dan C. Mihăilescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De istorie-s bolnav

Dumnezeu se mută azi la ţară
raiul cred că-i un spital
gata-i orice clipă să mă doară
dacă n-am alături cerul din Ardeal

Raiul cred că-i un spital
peticită-i soarta vai cu răni
hai să tragem moartea lângă mal
şi să trecem peste alte vămi

Peticită-i soarta doar cu răni
gata-i orice clipă să mă doară
hai istorie mai dă-mi
Dumnezeu se mută azi la ţară

Raiul cred că-i un spital
iar viaţa un salt mortal

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (28 ianuarie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teoria rasei ariene a fost promovată inclusiv în România, în anii războiului (1941-1945), fără rezultate concludente. Din fericire, românii au o structură net diferită de alte popoare europene care au îmbrăţişat asemenea idei. Experimentul Lebensborn nu a prins în România decât foarte timid, în Ardeal, un obstacol de netrecut fiind biserica ortodoxă foarte conservatoare în relaţiile de cuplu şi a copiilor născuţi în afara familiei.

Cornel Şomîcu în ziarul "Adevărul" (aprilie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, ocroteşte-i pe Români!

Noi în cel dintâi război
am ajuns prin moarte noi,
Doamne, ocroteşte-i pe Români,
am dat sânge şi sudoare
pentru România mare,
Doamne, ocroteşte-i pe Români!
Am dat viaţă şi soldaţi,
pentru-o patrie de fraţi,
am dat fapta, am dat zisa
de la Nistru pân-la Tisa.
Dar pe urmă-n patruzeci,
anul marii făr-delegi,
două fiare ne-au muşcat
Ultimatum şi Diktat.
Biata lume nu ştia
că-ntr-o zi la Moscova
au semnat un pact neghiob
Molotov şi Ribbentrop.
Iar fascismul mondial
ne-a luat parte din Ardeal,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În primăvara lui '79, când am plecat la Cluj, la Colocviul Eminescu, am crezut o clipă că l-am apucat, în fine, pe Dumnezeu de picior. Am întâlnit acolo o insă care mi-a dat nişte semne vagi de simpatie. Era cu vreo patru ani mai mare ca mine, deja absolventă, repartizată profesoară într-un orăşel ardelean. Făcuse engleză şi română. Era urâţică, şleampătă, când mergea părea că se-mpleticeşte la fiecare pas. Tot ce purta pe ea părea aruncat cu furca. De la-nceput ne-am simţit bine-mpreună: doi nebuni, doi închipuiţi. Eu vorbeam numai în citate din autorii mei preferaţi, ea doar ironic şi parabolic, încât uneori, în lungile şi savantele noastre discuţii de pe străzile Clujului, ne dădeam seama că fiecare vorbea de fapt despre cu totul altceva decât credea celălalt. La un moment dat, s-a oprit lângă un felinar şi m-a-ntrebat: "Nu crezi că tot Clujul ăsta e doar un joc al minţii? Un vis din care va trebui o dată să ne trezim?" Până şi eu mi-am dat seama de livrescul idiot al frazei şi i-am răspuns sarcastic: "Nu crezi că Borges a zis ceva asemănător despre Buenos-Aires?" "Nu, nu, eu chiar cred în asta. Chiar cred că nimic nu contează, că totul e visul nostru sau visul altcuiva despre noi..."

Mircea Cărtărescu în De ce iubim femeile (2004)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gheorghe, eroul de pe Someş

- De ce plângi mamă?
- Nu ştiu fiule, mă gândeam aşa….
la adevăr şi libertate, şi…. la prea multă nedreptate.
Sunt fiică de erou, am fost soţia unui erou, sunt
mama unui… erou.
Urmez eu. Este bine?
Corneliu

…. Pacea nu era departe,
Tunurile-au încetat
Iar “Imperiul Habzburgic”
Pentru veci s-a destrămat.

“Bucovina” şi “Ardealul”,
Din Sighet pân-la Ilia
Au trecut la ţara mamă,
Mândra noastră,“România”.

Mulţi cântau de bucurie,

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Zalmoxes gratia, ab Romania condita (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perle de timp

Acolo, unde plânsul zgomotos al izvoarelor
deşteaptă geana dimineţii,
căzând în cascade reci prin văi şerpuitoare şi tămăduitoare pentru suflet,
ne-am răcorit râvna inimii
şi durerea picioarelor zglobii neînţărcate de drumeţii,
aşa cum ploile reci răcoresc duritatea fierbinte a pietrelor încinse de soare.
Acolo, unde aburul ceţii se ridică spre cer
lăsând în urma lui fantomele brazilor bătrâni
şi aromele verzi ale naturii,
surâsul soarelui scalda perlele de rouă
agăţate pe suliţa fiecărui fir de iarbă
construind un câmp de vis
pentru ochii noştri sensibili la frumos.
Rătăciţi printre flori de câmp,
adorate de cerul sufletului,
timpul îşi lăsa clipele în zbor mărinimos
să trecă pe lângă noi ca vântul gândului.
Sărutată îndelung de tine iubire
şi de tot raiul înconjurător,
având martori ochii lacomi ai drumeţilor,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (23 iunie 2006)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călăii

Noi n-o să ne-nţelegem niciodată
şi casă bună n-am făcut prin ani
căci mâna voastră veşnic e pătată
de sângele românilor sărmani
Trufaşi, şi cruzi, şi fără de măsură
nici fiarele pădurii nu-s ca voi
cu ochii tulburi, injectaţi de ură
visând la un mileniu de noroi

"Să piară-n veci valahilor sămânţa
sunt mult prea vechi şi prea s-au înmulţit
din Cluj la Satu Mare şi Săpânţa
auzi doar graiul lor nesuferit!
Afară cu valahii! Sau la moarte
exterminaţi-i până nu-i târziu
mutaţi-le hotarul mai departe
pe-aici să nu rămână unul viu!"

Şi aţi trecut la fapte glorioase
dar simpla crimă nu era de-ajuns

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unire-n cuget şi-n simţiri, Români!

Ţara mea-ţi sărut obrazu
Munţi, dealuri şi Câmpie,
Nu e ţară mai frumoasă
Pe pământ, ca România!

Mândră eşti ca paradisu
Şi rotundă ca un soare
te-a unit Mihai Viteazu
Într-o zi de sărbătoare.

Au zădărnicit Unirea
Şi-au ucis pe cel viteaz
Au urmat câteva veacuri
De durere şi necaz.

A urmat răznită ţară
Şi românii-ndureraţi
Că ningea cu suferinţă
Peste falnicii Carpaţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Vornic-Râcu din Banatica I
Adăugat de Bachin Deian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fosila comunistă Andrei Marga (76 de ani, n. 1946), turnător la Securitate şi profesor de socialism ştiinţific în perioada comunistă, cu care-i îndoctrina pe studenţi, ministru al Educaţiei şi ministru de Externe în perioada neocomunistă, a declarat azi, într-o conferinţă la un târg de carte la Alba Iulia, că Ucraina trebuie să cedeze teritorii Ungariei – Transcarpatia, Poloniei – Galiţia, României – Bucovina, şi Rusiei – Donbasul şi Crimeea. Colaboratorul Securităţii ceauşiste (o fi şi colaborator KGB-ist?) îl susţine astfel pe teroristul de stat Vladimir Putin şi consideră întemeiată invazia Ucrainei de către Rusia în 24.02.2022, bombardarea ei zi şi noapte, uciderea de civili (femei, copii, bolnavi, bătrâni ş. a.), dărămarea şcolilor, spitalelor, bisericilor etc. şi jafurile şi violurile la care se dedau teroriştii ruşi. Nu m-aş mira dacă sluga putinistă Andrei Marga va spune mâine-poimâine că şi România trebuie să cedeze teritorii: Ungariei ‒ Transilvania, Serbiei ‒ Banatul, Bulgariei ‒ Dobrogea, iar Rusiei ‒ restul teritoriului.

George Budoi în Infractorii şi turnătorii care ne-au condus sau ne conduc (16 septembrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bogata de Jos - mireasmă ardelenă

- poem din Ardeal -

m-am născut în Bogata de jos
un sat ca floarea din Ardeal
c-un chip plăcut aşa frumos
ca un ficior gingaş pe-un cal

un sat frumos Dintre Hotare
şi până sus la Fântânele
să-ţi tai prin el când vrei cărare
ca-n zbor de scumpe rândunele

ca ploaia care în şiringi
din Lorniţ parcă se abate
de vârful lui să te atingi
cu zâmbete nenunărate

aici pe-o aripă de vis
eu mi-am trăit copilăria
la miei şi oi când tata m-a trimis

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (25 noiembrie 2016, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştefan şi Radul

I

Ştefan cel Mare,
Acela care
Păreche n-are
Sub sfântul soare,
Duce o ceată
Moldovenească
În loc de plată
Să-şi dobândească
Pradă bogată
Şi voinicească.

Radu cel Mare,
Acela care
Păreche n-are
Sub sfântul soare,
I-a pus în cale,
Păzind moşia,
În deal şi-n vale,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne-mbracă România

Apără Isuse Clujul
Ardealul şi România
Şi ne taie împrejurul
Să-ţi luăm Isuse jugul
Tu să ne fii bucuria
Viaţa sfântă veşnicia

Ia pe palme România
Când amar virusu taie
Dă-ne Tu neprihănirea
Şi ne dăruie iubirea
Peste noi ca o văpaie
Să fim cu Tine-n odaie

Ne dezleagă de păcat
De minciuni — fărădelege
Dă-ne Doamne un duh curat
Viaţa cum ne-ai învăţat
S-o trăim ca să ne lege
Iubirea — se înţelege

[...] Citeşte tot

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!