Plouă
Din gânduri, încet
se împrăștie ceața.
O floare îndrăgostită
e sufletul tău.
Blițul fulgerului
îți luminează fața.
Ești fericit -
te-a fotografiat Dumnezeu...
poezie de Vasile Romanciuc
Adăugat de Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Cartea "Puiul mamei dragul tatei" de Vasile Romanciuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Marele pustiu invizibil
Trec turme flămânde,
trec turme barbare,
turme păscând rădăcini,
doar rădăcini.
Ce pustiu imens, ce pustiu
acoperit cu iarbă verde
și flori!
Sahara noastră
e-n sufletul nostru.
poezie de Vasile Romanciuc (1992)
Adăugat de Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a împiedica lacrima
Floarea se naște zâmbind,
floarea trăiește zâmbind,
și, desigur,
ni se pare de prisos
s-o întrebăm:
de ce ești tristă?
te doare ceva?
ce s-a întâmplat?
Nici nu ne trece prin gând
că și frumusețea
poate avea motive
de suferință -
uităm
că și noi, uneori,
zâmbim luminos
doar pentru a împiedica lacrima
să ajungă în ochi.
poezie de Vasile Romanciuc (1976)
Adăugat de Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegia florii din glastra
Ploaia se uita la mine prin geam.
Prin geam
la ploaie ma uit.
Straveziul
E un obstacol temut:
Exista,
Fiind socotit inexistent.
Ma-ncalzesc la calorifer.
Beau apa de la robinet.
Ascult muzica.
Oaspetii ma lauda.
Sint floare cu apartament.
Trista-s:
Ma tine frumoasa si inflorita
Ceea ce usuca omul-
Schimbarea de pamint
La radacina.
poezie de Vasile Romanciuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de vis
Astăzi ziua-ntreagă
A tot nins și-a nins -
Parcă mai aproape
Casele s-au strâns.
A-nghețat de-acuma
Lacul cel verzui -
Luna patinează
Pe oglinda lui.
Dealul singuratic,
Deșteptat de ger,
Numără în șoaptă
Stelele pe cer.
Iară pomii poartă
Albul iernii strai
Și visează dulce
Florile de mai.
poezie de Vasile Romanciuc (14 ianuarie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la flori, dar cu o relevanță mică.
Duminica
Mihai veni
Al șaptelea pe lume.
Precum a șaptea vine
Duminica-Mihai.
În miez de iarnă-
Zi de înflorire:
Duminică în casă
Duminică în țară
Duminică în grai.
Mihai, mereu copil
Al limbii noastre,
Cutreieră și-acum
păduri sunând din foi...
Copiii mei, voi creșteți
Cu Mihai odată
Mihai, copiii mei,
Crește cu voi.
Nu poți să-ți iai
[...] Citește tot
poezie de Vasile Romanciuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul
Ce și-ar dori, oare, mai mult sonetul
Măsură, disciplină, eleganță,
Un plus de sentimente și substanță?
Nu e ușor să-i descifrezi secretul...
Sonetul școală fără de vacanță
(Ți-ai pregătit stiloul și caietul?),
Maeștrii ne învață alfabetul:
Sonetul meserie, cutezanță...
Iluzii, fantezii, vise-n andante
"Călări pe vin...", bem versul lui Baudelaire
Și ne-ndulcim cu un sonet de Dante...
Apoi, târziu, cu-o stea, pe-un colț de cer,
Un înger își notează,-atent remarca:
"Sonet Lumină Dragoste Petrarca."
Apa care trece, pietrele care rămân
La senectute, câți se cred Seneca!
[...] Citește tot
poezie de Vasile Romanciuc din De ce plânge clovnul? (11 aprilie 2009)
Adăugat de vasili brinza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Vasile Romanciuc despre flori, adresa este: