Victor Anestin despre Statele Unite ale Americii

În Statele Unite s-a reînfiinţat vechea religie a acelor Parşi cari adorau Soarele. Noii adoratori ai Soarelui, ca să fie logici, ar trebui să se închine şi stelelor cari sunt sori şi mai mari.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sirius e în adevăr un astru fermecător. Strălucirea lui e albă, dar are toate apele diamantului. Scânteiază ca nici o stea de pe cer. Unii astronomi pretind că Sirius e alb numai de vreo 1200 de ani şi că înainte era roşu. În timpul din urmă, un astronom american spunea că această schimbare de culoare e sigură şi a adus ca dovezi mai multe citaţii din autori vechi. Ar fi curioasă o asemenea schimbare de culoare.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deneb e într-adevăr un soare imens, deşi noi îl vedem numai ca o simplă stea de mărimea 2. Lumina ne vine în peste 300 de ani de la acest soare, care se îndreptează spre noi cu o viteză de 35 km pe secundă. Un mare astronom american spune că va veni odată timpul când Deneb va fi cea mai strălucitoare stea de pe cerul nostru şi că aceasta va dura câteva mii sau zeci de mii de ani, atâta timp cât Soarele nostru şi soarele Deneb vor trece unul pe lângă altul.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priviţi cu binoclul stelele ρ şi ω din constelaţia Lebăda, mai sus de Deneb, sunt duble interesante. În apropiere de Deneb se află apoi o nebuloasă curioasă, foarte întinsă, care însă nici cu cele mai mari lunete din lume nu se vede. Nebuloasa aceasta nu poate fi contemplată decât pe placa fotografică. E însă una dintre cele mai măreţe. Deoarece forma ei seamănă foarte bine cu aceea a Americei de Nord, a fost numită "Nebuloasa America". E o imensă îngrămădire de helium şi hidrogen.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La nord de steaua Antares şi de τ din constelaţia Scorpionului se află steaua ρ din Ofiucus. Un astronom american a fotografiat împrejurimile acestei stele, cari se află în plină Cale a Laptelui. Reproducţia acelei fotografii e o adevărată poemă cerească, sori peste sori, sute, mii, zeci de mii, îngrămădiţi la un loc, ca boabele de nisip, nebuloase luminoase şi un fel de găuri întunecate, înc ari nu se vede nici o stea; adevărate ferestre ale universului nostru, pe unde am putea să vedem dincolo, în spaţiul cel gol de astre, dar unde, la depărtări fără de margini, trebuie să existe alte universuri, cu alte de milioane de stele-sori – un întreg univers, părându-ni-se însă un simplu nor luminos. Vom ajunge probabil să cunoaştem multe enigme ale universului nostru, dar niciodată nu vom putea să dezlegăm misterele altor universuri.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce să facă americanii ca să intre în corespondenţă cu Marte? Să sape o gaură în Pământ, cari să răspundă în cealaltă parte a planetei. Bine'nţeles, gaura aceasta va trebui să aibă un diametru de câţiva kilometri; autorul T. C. M. nu ne spune dacă e bine sau nu, ca acea gaură să răzbată într'un ocean. Însă când Pământul s'ar afla între Soare şi între Marte, adică atunci când planeta cea roşie va fi în opoziţiune, marţienii vor observa cu mirare că Pământul e găurit şi vor vedea prin el lumina soarelui. Noi astupăm gaura; nu se mai vede nimic; o destupăm, iar lumină... Semnale deci şi marţienii vor admite existenţa noastră. Astfel vom începe să ne trimitem salutări cordiale. Tot aşa am putea să facem şi pentru Lună, că poate din întâmplare are şi ea locuitori. Autorul, sfârşind comunicarea sa, regretă că nu poate să-şi trimită portretul. Păcat, poate că mutra îi era mai impozantă decât teoria. Inventaţi, dacă sunteţi în stare, o idee mai genială.

Victor Anestin în revista "Orion" (1910)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!