Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Victor Anestin despre ore

Ce ne face însă să ni se pară că bolta cerească se învârtește, în timp ce ea e nemișcată? Vina e a Pământului nostru, glob care se învârtește în jurul lui în 24 de ore.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Să ne închipuim că ne aflăm într-o seară din luna August. Pe la orele 9 sau 10 căutați Carul Mare (sau Ursa Mare, cum îi zic astronomii) și pe care cred că îl știți cu toții.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă vedem Ursa Mare la stânga Polarei, peste șase ceasuri o vom vedea sub Steaua polară, tocmai la orizont, iar dacă noaptea ar fi destul de lungă, peste alte șase ceasuri am vedea Ursa sau Carul Mare la dreapta ei. În 24 de ore Carul Mare se reîntoarce la locul de unde a plecat; de aceea, dacă observăm într'o seară Carul cel Mare la stânga Polarei, a doua zi, la aceeași oră, îl vom vedea tot acolo.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vi se spune, de pildă, că un astru se află la 13 ore 40 min ascensiune. Te uiți pe harta cerului, cari îți indică pe ecuator orele și găsești 13 h, apoi 40 min. Însemnezi ușor cu creionul, apoi cauți declinațiunea, de pildă, 33 de grade 30 min. boreală. Din punctul unde ai găsit ascensiunea te urci spre polul nord, până în dreptul cifrelor arătate pe marginile atlasului și la încrucișare ai poziția astrului căutat. Există multe cataloage de stele, în cari în primul rând ți se indică ascensiunea și declinațiunea stelelor până la o mărime oarecare. Cu ajutorul unui catolog poți în urmă să-ți construiești singur o hartă pentru a anumită regiune a cerului. Dar cel mai bun mijloc în această privință e să studiezi un atlas.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un observator mai atent ar vedea însă că din seară în seară, Carul Mare, privit la aceeași oră, e tot mai jos ceva.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Privind bolta cerească vreo câteva ore cu băgare de seamă, observăm că toate stelele au aceeași mișcare de la răsărit la apus, numai Steaua polară stă nemișcată tot pe locul ei. În jurul ei se învârtește parcă întreaga boltă cerească.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

În Lebăda ne aflăm în plină Calea Laptelui și e o frumusețe în nopțile de vară, pe la orele 11-12, când atmosfera e liniștită, să admiri cu ochii liberi și cu binoclul brâul luminos al Căii Laptelui, care trece prin Casiopeia, Cefeu, Lebăda, Vulturul, scoborându-se în Săgetătorul.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când se spune că un astru se află la ascensiunea dreaptă 6 h 41 min și 16 grade 31 min declinație australă, vei găsi pe Sirius din Câinele Mare; sau vei găsi în anuar că în seara de atât a lunei cutărui an Saturn se află la atâtea ore ascensie și atâtea grade declinațiune... Îi vei găsi în câteva clipe pozițiunea pe bolta cerească. Astronomii când vestesc o cometă nouă, telegrafiază ascensia și declinația ei și așa o găsești cu luneta. Deci, e absolut necesar să se știe ce e ascensiunea și declinațiunea.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Calul Mic e alcătuit din stele și mai mici, dar forma constelației este totuși regulată. Steaua δ e interesantă prin faptul că e o stea dublă, mișcarea stelei celei mici în jurul celei mari făcându-se într'un timp scurt: 12 ani. Sunt însă stele duble a căror revoluție e și mai scurtă, astfel steaua χ din Pegas are o revolție ceva mai mică de 12 ani, iar steaua 9091 din catalogul lui Lalande, în constelația Taurului, are o revoluție de numai 5 ani. Bine-nțeles, vorbim despre stele duble cari se văd cu lunetele. Știm că sunt stele duble numite spectroscopice, în cari steaua cea mică se învârtește în jurul celei mari numai în câteva ore.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Se știe de ce β din Lira variază. Cauza variabilității lui Algol din Perseu e alta. Ca și β din Lira, Algol e format din doi sori. Cel mai mic e numai vreo trei sferturi cât cel mare și de vreo cinci ori mai luminos decât Soarele nostru; el se învârtește în jurul celui mare în aproape 3 zile. Când ajunge, pentru noi, în dreptul soarelui cel mare și strălucitor, începe încetul cu încetul să-l acopere, să-l eclipseze și eclipsa aceasta ține vreo nouă ore. După ce trece dincolo, soarele cel mare și strălucitor își recapătă din nou strălucirea de mai înainte. Însă și cel mic e luminos, dar față de strălucirea celui mare, cel mic pare obscur. Așa e cu petele soarelui, care ne par negre ca cerneala, cari în realitate sunt cu mult mai luminoase decât cea mai puternică lumină electrică de pe Pământ.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Avem pe bolta cerească și un Greenwich, este punctul de întretăiere al ecuatorului ceresc cu un alt cerc mare, cu cercul eclipticei, drumul Soarelui, al Lunei și al planetelor, drum care întretaie ecuatorul ceresc în două puncte. Unul dintre aceste două puncte e luat drept Greenwich al ascensiunilor și tot de la est spre vest se socotesc și ascensiunile, în ore însă, de la 0 h până la 24 h, neîntrerupt. Cercurile mari cari trec prin polii boltei cerești întretăind ecuatorul servesc pentru măsurarea declinațiunei, cari e boreală (însemnată cu +) sau australă (însemnată cu -). Deci, se poate vorbi despre poziția unui astru pe bolta cerească, spunându-se că se află la atâtea ore ascensiune și la atâtea grade declinațiune, boreală sau australă. Amatorul nu e nevoit să facă asemenea măsurători, dar el trebuie să se servească de ele, pentru a se putea folosi de cataloage stelare, de atlase mai ales.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la ore, dar cu o relevanță mică.

Dacă stelele variabile își schimbă strălucirea în câteva ore, zile sau luni de zile, trebuie să fie o cauză însemnată, deoarece știm bine că toate acele puncte luminoase sunt în realitate tot atâția sori, sori cari în mare parte sunt mult mai mari decât cel care ne dă nouă lumină, căldură, viață.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Planetele, Soarele și Luna, cari își schimbă mereu locul, se aseamănă cu un călător, cari în fiecare zi se află pe altă longitudine și latitudine. Deosebirea e însă că aceste astre călătoresc pe ecliptică așa de regulat încât astronomii cu ani de zile mai înainte le pot calcula ascensiunea și declinațiunea pentru fiecare zi. Pentru Lună se calculează pozițiunile din oră în oră, căci ea se mișcă pentru noi mai repede.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Constelația Perseu mai are o minunăție: steaua vita, sau Algol, o stea în adevăr minunată. Un surdo-mut din Anglia, care iubea mult cerul, a descoperit că steaua aceasta își schimbă strălucirea. Timp de aproape trei zile ea e de mărimea 1, apoi strălucirea începe să-i descrească, până ce în trei-patru ore ajunge de mărimea 4; în urmă, în trei patru ore se întoarce la mărimea ei obișnuită. Schimbarea ei ține vreo nouă ore, cu totul.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Singura stea din constelația Vulturul care prezintă interes, e η, căci e variabilă și anume: își schimbă strălucirea de la mărimea 3 și jumătate (3.5) până la aproape mărimea 5 (4.7) într'o perioadă de șapte zile și 4 ore. O puteți compara, seară de seară, cu β și θ, din aceeași constelație. Tot în constelația Vulturul, care se prelungește de la δ mai departe, tot în Calea Laptelui, se află nebuloase frumoase, cari pot fi văzute cu binoclul.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Într-una din primele seri ale lunei mai, pe la orele 9, veți găsi Carul Mare aproape deasupra capului. Cu ajutorul stelelor ei, vom găsi una dintre cele mai frumoase constelații ale cerului primăverii: Leul. Duceți o linie închipuită prin roatele din urmă ale Carului Mare (Ursa Mare) drept spre sud și veți da de o stea strălucitoare foarte albă, un adevărat diamant al cerului, Regulus, sau α din Leul. Dacă priviți spre Regulus cu un binoclu, veți găsi în apropierea lui o steluță. Regulus e un soare enorm, de la care lumina ne ajunge în 35 de ani.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În cazul lui Algol din constelația Perseu, soarele cel mic se află la vreo 4-5 milioane de km depărtare de cel mare, dar bine-nțeles, că cei doi sori având diametre destul de mari, suprafețele sunt mult mai aproape decât centrele lor și depărtarea de la centru se socotește. Oricine, după ce a găsit pe Algol, poate să pândească una din eclipsele lui, căci e curios să vezi cum această stea, aproape egală în strălucire cu α din Perseu, se face din ce în ce mai mică, ajungând la fel cu steluțele cari o înconjoară. Astronomii calculează cu un an mai înainte ziua, ora și minutul când începe o asemenea eclipsă și aceste date se găsesc în calendarele și anuarele astronomice.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un glob ceresc ar ajuta mai bine la înțelegerea ascensiunilor și declinațiunilor. Dar e bine și dacă aveți la îndemână numai un glob pământesc. Închipuiți-vă că pe acea sferă nu există continentele și mările, ci aveți în față globul ceresc. În acest caz, pozițiunea Pământului ar fi drept în mijlocul sferei, deci, în mijlocul sferei cerești se află o altă sferă, Pământul, cu longitudinile lui; polii Pământului vor coincide cu polii cerești și prin urmare ecuatorul pământesc cu ecuatorul ceresc, deci și cercurile de longitudine vor corespunde și ele cu alte cercuri. Pe ecuatorul ceresc vom avea tot avea o împărțire de 360 de grade, deci și 24 de ore. Atât numai că pentru sfera cerească avem ascensiunea dreaptă. O distanță de 15 grade cerești e egală cu 1 h, în ascensiune dreaptă.

în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Victor Anestin@ore? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!

Pentru a recomanda secțiunea cu Victor Anestin despre ore, adresa este:

Distribuie
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Ce rețetă delicioasă se poate prepara pentru prânz în cel mult 15 minute? Răspunde acum!

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Votează pagina

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!