Citate despre ore și suflet
citate despre ore și suflet (inclusiv în versuri).

hora unirii
(h)orele carpaților
suflet înghețat
haiku de Costel Zăgan din Fulger în doi timpi (24 ianuarie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Portret
cu sufletul frânt
de aisberguri
învăț umilința
timpului lovit
de tăcere,
devin imun
orelor,
cu teamă mă rog
ploii să acopere ritmul
alert al străzii,
traversez
poemele ce-mi vorbesc despre
iarba veștedă a
cerului, nu-i locul meu aici
voi merge să întâlnesc
martorii trecerii, ei
îmi vor ridica inima
din umbra cuvintelor
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Strofe pentru muzică
Nu pot să-ți spun numele: prea e legat
De chinuri, și sună profund vinovat.
Doar lacrima de pe obraz e în stare
Să spună ce gânduri mă-ncearcă, amare.
Prea scurte-au fost orele dragostei noastre,
Prea lungi ca în suflete pacea s-adaste!
Din lanț ne tot zmulgem, mereu ne căim,
Mereu despărțindu-ne, iar ne unim.
A mea fie vina, a ta fericirea!
Mă iartă, iubito, și uită-ți iubirea,
Dar inima mea, ți-e dată pe veci,
Doar tu o poți frânge, din preajmă-mi de pleci.
Smerit lângă tine-acest suflet al meu
(Cu cei trufași, aspru), m-apasă azi, greu:
Cu tine alături, chiar clipa fugară
Mai dulce ne-ar fi decât orice comoară.
[...] Citește tot
poezie celebră de Byron, traducere de Petru Solomon
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!



Rondelul orelor
Omnia vulnerant, ultima necat
Pe rând orice ore rănesc,
Iar ultima vecinic omoară... -
Tot sufletul mi-este o vioară
Ce plânge duios că trăiesc.
Și nici nu mai cerc să zâmbesc
Când viața s-arată ușoară. -
Pe rând orice ore rănesc,
Iar ultima vecinic omoară.
Oricâtă cerească comoară
Ar fi într-un lut omenesc,
Zvârlit de pe clipa ce zboară
Recade în iadul obștesc; -
Pe rând orice ore rănesc.
rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Isolde
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ecou...
În cea din urmă bătaie a orei,
întind mâna către tine
începutul și sfârșitul meu.
închid ochii și strig:
"Și acum, încotro, umbră?
în ce prăpastii să-mi uit sufletul?"
În cea din urmă răsuflare a ta
ascund lacrimile de piatră ale clipei...
Strig spre tine, dar ecoul ți-e mut.
poezie de Raluca Ștefania Mihai
Adăugat de Ana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!


Sufletul plin de iluzii
rutină pașnic globulară
un tribunal umplut cu grații
la orele când conjurații
rostesc sentințele la bară
îndur capriciile muzii
afronturile vieții toate
duc bătrânețile în spate
și sufletul plin de iluzii
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Nu regăsesc odihna-n lipsa ei
Nu regăsesc odihna-n lipsa ei,
și toate-mi par ca spinii de sub floare;
pe-oriunde-mi las mișcarea următoare,
îmi intră-n suflet țepii cei mai grei.
Minutele se-arată-obositoare,
și orele șerpi lungi cu clopoței
prin patul meu, veninul celui ce-i
mai amărât, îl scot la-naintare.
Și somnu-acela-n mine simt cum scade,
descoperind ce-i rău și ce-i caduc,
și-atinge depărtarea ce mă roade
din depărtări ce vin și ce se duc,
când zorile se-ntind să mă înnoade
în visul ei pe care îl seduc.
sonet de Ionuț Popa (2010)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!


Când timpul tău a obosit iremediabil, sufletul o zbughește vesel din trup ca un școlar zburdalnic, pe poarta școlii, după ce-a terminat orele.
Maria Pal (27 octombrie 2014)
Adăugat de Maria Pal
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre scurtimea timpului
Dacă-aș putea trăi fără să mă gândesc la moarte,
Uitând risipa timpului și-a sufletului degradare,
N-aș dori decât să fiu trup cu caldă răsuflare
Având de lumina zilei și de trilul de păsărilor parte.
Aș putea sta netulburat mereu, zi după zi
Urmărind cum crește iarba, curcubeul schimbător
Al florilor de la albastru la galben, de la roșu la gri,
În perfect acord cu secvențele-anotimpurilor.
Aș putea, îngăduitor, permite timpului să mă îngroape,
Dar mă dor orele care trec din întuneric în întunecime.
Iar eu acum chiar nu vreau să zac cu pantalonii-n vine
Și cu bastonul lângă pat, pentru că moartea e aproape,
Trebuie să fiu treaz, să fac ceva în fiece minut.
Mormântul ne dă apoi timp de-odihnă, neîntrerupt.
poezie de Hemminger, Graham Lee, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce ne trezim, sorbim
După ce ne trezim, sorbim laptele cald
al dimineții, uneori cu biscuiți crocanți
din cuvintele de hei, bună, ce faci, bine,
pentru a digera mai bine starea de a fi.
Mai târziu, ne sorbim supa orelor de prânz
și ne mestecăm gândurile până seara,
când noi, bărbații, furăm apusul de coniac
al soarelui din ochii sticloși ai femeilor
și-l înghițim cu poftă pentru că, o, da,
are atâtea grade, încât ne arde pe suflet!
poezie de David Daniel Adam (13 decembrie 2020)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Definiție
Se găsesc 23 de adolescenți,
Nici prea înalți, nici prea scunzi,
Nici prea răi, nici prea cuminți,
Nici prea slabi, nici prea activi,
Nici prea responsabili -
Asta dăunează grav sănătății!
Se adaugă 34 de ore pe săptămână -
De 4 ori câte 7 și o zi de 6 -
Din care rămân doar...
Shhh!
Se mai sparge câte un geam,
Se mai trântește câte o ușă,
Se mai aruncă cu câte o cretă,
În fine!
Apoi se obține câte un rezultat
Pe la câte o olimpiadă,
Niciodată pe măsura așteptărilor,
Se mai ia câte o notă de trecere
În lucrare,
Apoi se mai face și câte ceva bun,
[...] Citește tot
poezie de Rucsandra Rizescu
Adăugat de Rucsandra Rizescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Frunză palidă, floare galbenă
Frunza când moare
Se face floare.
Au adunat lună și lumină
Pomii în grădină
Și scutură soare.
Ați fost niște trupuri
Și v-ați făcut fluturi.
Nucule, suflete scuturi.
Dafini, duzi și migdali
Erau plini de papagali,
Le-au căzut aripi și pene,
Fulgii, alene
Și pe-ndelete.
Le-au rămas în arbori scheletele.
Miroase a piatră și ceară,
Și ziua intră în seară.
Prin ceața mânjită cu humă
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi din Ciclul HORE (1939)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Dă-mi...
Dă-mi tot amarul visurilor tale
Și-ntreg noianul orelor pustii,
Dă-mi tot buchetul florilor ce-s rare,
Floarea de colț din munții vineții.
Dă-mi tot ce ești și tot ce ai în tine,
Deși totul mi-ai dat, cu mult mai vreau,
Să-mi dai dulceața razelor senine
Din tot nectarul lor și-al tău să beau.
Dă-mi raza ta să-mi lumineze raza,
Și-ntunericu-mi în al tău el se vrea,
Iar ochii tăi ce-s în amurg cu seara
Pe cerul meu sunt ca o dublă stea.
Dă-mi gâtul tău să îl acopăr cu-n sărut,
Pe buzele-ți să-mi aflu alinare,
Din ploaia ta în ploaia mea mărunt
Aud un pas ce vine dinspre soare.
[...] Citește tot
poezie de Adriana Buzoianu
Adăugat de Monalisa Secu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Țărmul
pe țărmul unui lumi
văd tăcerea împietrită
marea tace și ea sau plânge'n tăcere
caut tăcerea în adâncul orei
luna, privește absentă, printre valuri și stânci
vuiește tăcând
un suflet pe aripi mari de dureri, s-a frânt
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la ore și suflet, dar cu o relevanță mică.

Doc Hill
Am mers în sus și în jos pe străzi,
Aici și acolo, ziua și în orele nopții
Îngrijind toată sărăcimea bolnavă.
Știi de ce?
Soția mă ura; copilul își pierdu-se mințile.
Așa că m-am întors către oameni și mi-am revărsat dragostea către ei.
Plăcut a fost, la moartea mea, să văd mulțimea care m-a condus pe pajiștea verde
Și să aud șoaptele de dragoste și mâhnire.
Dar, o, Doamne, sufletul mi s-a zbuciumat, abia mai ținându-se
De pridvorul noii mele vieți,
Când am zărit-o pe Emily Stanton după stejarul cel mare de lângă groapă,
Ascunzându-se ea și durerea ei!
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!




Sunt oameni liberi să schimbe direcția când viața o cere. Desțelenesc drumuri noi, își povestesc aventurile și, prin asta, îmbogățesc orașul și satul. Dacă au luat-o pe un drum periculos și greșit, nu îți vor spune niciodată: "Să nu faci asta." Vor spune doar: "Am luat-o pe un drum periculos și greșit." Deoarece îți prețuiesc libertatea, la fel cum tu o prețuiești pe a lor. Ferește-te cu orice preț de cei care sunt lângă tine în clipele de tristețe, spunându-ți vorbe de consolare. Pentru că de fapt își spun în sinea lor: "Eu sunt mai puternic. Eu sunt mai înțelept. Eu nu aș fi făcut pasul acesta." Și rămâi lângă cei care sunt alături de tine în orele de bucurie. Deoarece în sufletele acestora nu există gelozie sau invidie, ci doar fericirea de a te vedea fericit.
Paulo Coelho în Manuscrisul găsit la Accra, "Unitatea"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!



Candela de toamna
patru ani am călărit alături de sfinți decapitați între un oraș sfânt și o iubire interzisă,
orele mi s-au părut fără de sfârșit,
minutele ți-au săpat morminte în sângele meu otrăvit de atâta așteptare.
șacalii deșertului au încercat să îmi trimită sufletul în iad
dar eu mi-am acoperit durerea cu semnul întors al mantiei albe
și am mers mai departe.
am șchiopătat doar în fața focului sacru.
acolo genunchii s-au frânt în cea mai frumoasă rugăciune din lume.
îngerii mi-au biciuit credința cu cravașe de lumină și cuvinte însângerate,
durerea mi-a închis ochii și mi-a deschis brațele,
în numele Tău.
apoi a venit toamna
iar Johannes Larmenius
a reaprins candela de argint.
poezie de Eduard Dorneanu (28 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Tranșee fierbinți
am sufletul încărcat
cu aisberguri
ce smulg tăcerea
orelor apăsate
de teamă
în ploaie întrerupt de
aritmii
ros de contrarii
servesc nefiresc
poeme care-mi vorbesc despre
iarba veștedă a cerului
singuratici
martorii trecerii
mă salvează, ei
îmi ridică inima
din tranșee fierbinți.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În satul de vis
petrec o vacanță pe un colț de rai
între dealuri mândre cu codri de stejari
în grădina casei trandafiri corai
zâmbesc îngrijiți de oameni gospodari.
mă plimb prin livada cu semeți gutui
galbenele roade împrăștie parfum
în vatră se coace pâinea neamului
vreau mereu fericirea dobândită acum.
mă așez la povestit cu prieteni dragi
orele le ordonez - salbă cu amintiri
suflete stelare grăiesc ca niște magi
în regii sufletești fac mărturisiri.
o sat de vis cum știi să mă atragi
vise imortalizând prin sfinte trăiri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilărie
Martorul nostru în toate,
Cerul negru-n timp de noapte
Presărat cu stele, mii,
Ce mențin legende vii.
Stele-n care ne-am pierdut,
Și copii, dar și adulți,
Toți ne pierdem cu neștire,
Aruncându-le o privire.
Stele ce-nconjoară Luna,
Luna-i mama, e doar una,
Stelele, copiii ei,
Au fost prietenii mei.
Le priveam sclipind pe boltă,
Când mintea mi-era-n revoltă,
Ele mă tot linișteau,
Cântec dulce îmi cântau.
[...] Citește tot
poezie de Mara-Elena Untea din Copiii din Țara Dorului, ediția a IV-a (8 iunie 2024)
Adăugat de Sebastian Butu
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre ore și suflet, adresa este:
