
Cumpănește-n gând cuvântul și în faptă gândul.
citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!




Nu da limbă gândurilor tale, nici acțiune vreunui gând nepotrivit.
citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!



Ce-n toiul patimii ne-am pus în gând, când patima s-a dus, s-a stins și gândul.
citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



Sonetul 44
Dac-aș avea un trup din gânduri fine
Nu m-ar reține crunta depărtare
Și-aș fi purtat prin spațiu către tine
De la hotarele aflate-n zare.
Și unde-mi stă piciorul nu contează,
Chiar dac-aș fi la alt capăt de lume,
Căci gândul peste mări și țări planează
Când vrea s-ajungă undeva anume.
Dar eu nu-s gând și-acest gând mă omoară,
Cât trebuie să zbor s-ajung la tine,
Căci sunt pământ udat cu apă chioară,
Iar timpul face ce vrea el cu mine.
Că am primit doar elemente dense
Și-am lacrimi grele și tristeți imense.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!



Stephano: Încep să-mi dea târcoale gânduri sângeroase.
replică celebră din piesa de teatru Furtuna, Actul IV, Scena 1, scenariu de William Shakespeare (1611), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!



Nu există lucruri rele sau bune; gândurile oamenilor sunt cele care le fac să pară astfel.
citat celebru din piesa de teatru Hamlet de William Shakespeare
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!



Polonius: Gândirii tale nu da glas
Și nici pripit în faptă să nu fii.
replică celebră din piesa de teatru Hamlet, Actul I, Scena 3, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!



Hamlet: Ei, n-o fi pentru voi. Căci nu există nimic bun sau rău, doar gândirea noastră le face așa.
replică celebră din piesa de teatru Hamlet, Actul II, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1599)
Adăugat de Melania Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!



Sonetul 77
Oglinda îți arată urâțirea
Cadranul cum minutele se duc;
Foile albe-ți vor păstra gândirea,
Iar prin această carte te educ.
Și-acele riduri multe din oglindă
De gura de mormânt îți amintesc,
Iar umbra ce cadranul îl colindă
E timpul care trece-n mod firesc.
Și ce nu poți păstra în amintire
Așterne pe aceste albe foi
Și-acei copii născuți de-a ta gândire
Peste o vreme-n minte vor fi noi.
Privește tot ce-ți spun în mod aparte
Ca să profiți și să mai scrii în carte.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!



Sonetul 47
Inima mea, cu ochiul s-a împăcat
Și reciproc își fac numai favoruri;
Când ochiul jinduind te-a căutat
Și inima s-a sufocat de doruri,
Cu-al tău portret ochiul s-a ospătat,
Iar inima-n tablou benchetuiește;
Apoi ochiul de inimă-i chemat
Ce gânduri de iubire-i dăruiește.
Deci prin portret sau prin iubirea mea,
Când ești plecat, rămâi mereu cu mine
Și-oriunde ai fi, gândul te va vedea,
Iar eu voi fi cu el când e cu tine.
Dar dacă doarme, ochiul meu privește
Al tău portret și inima-mi trezește.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!



Sonetul 27
Împovărat, zoresc spre patul meu,
Astâmpăr celui frânt de colindat;
Dar se pornește-alt drum în capul greu
De gânduri, într-un trup epuizat:
Căci grija mi-e departe de unde zac,
Pelerinaj zelos voind spre tine,
Genele grele-mi stau deschise larg,
Privind în beznă, cum văd orbii bine:
Doar că-n imaginaru-nfățișat,
Profilul tău mi-e dat vederii, boantă,
Odor, în noaptea hâdă, suspendat
Ce face noaptea neagră captivantă.
Iată cum ziua-i trudă, noaptea-i gând,
Iar tu, nici eu, nu ne-odihnim nicicând.
sonet de William Shakespeare din Sonete (1609), traducere de Laurean Mihai Gherman
Adăugat de Laurean Mihai Gherman
Comentează! | Votează! | Copiază!



Sonetul 85
Din bun simț, Muza mea nu glăsuiește
Când harurile-ți sunt elogiate
De-o pană ce dibaci te poleiește
Cu stihuri de-alte Muze inspirate.
Eu cuget drept, când alții scriu de bine,
Și strig "Amin", ca un diacon fraier
Când cei capabili te slăvesc pe tine
Cu-al lor condei ce toarce vers din caier.
Și când aud cum altul te cinstește
Rostesc, "Adevărat", deși aș spune
Ceva mai mult, c-al meu gând te iubește,
Dar vorbele ezită să se-adune.
Unii pun preț pe ce zice cuvântul,
Pe când eu tainic te slăvesc cu gândul.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!



Este aceasta înfiriparea dragostei? Sânge fierbinte, gânduri și fapte fierbinți? Cum, astea sunt vipere, E dragostea o creație a viperelor?
citat celebru din piesa de teatru Troilus și Cressida de William Shakespeare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



Hamlet: Conștiența morții ne transformă-n lași și astfel cutezanța înnăscută pălește odată cu agonia gândului funest.
replică din piesa de teatru Hamlet, Actul III, Scena 1, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!



Aaron: Nu, majestate, nu-s deloc pofte lumești: un spirit de vindictă îmi arde inima, am moartea-n mână, sânge și gând de răzbunare îmi zvâcnesc în tâmple.
replici din piesa de teatru Titus Andronicus, Actul II, Scena 3, scenariu de William Shakespeare (1593), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!



Sonetul 46
Inima mea și ochiul se sfidează
Fiindcă nu vor nicicum să te împartă;
Căci inima vederea încețoșează,
Iar ochiul vrea de tine s-o despartă.
Și inima pledează-n ea să stai
Ca într-un scrin ce ochiul nu-l străpunge,
Însă pârâtul se revoltă, vai,
Spunând c-a ta splendoare-n el ajunge.
Ca pricina să fie lămurită
Gânduri din inimă s-au strâns la sfat
Să dea sentința cea mai potrivită,
Ochiul cu inima să fie împăcat:
Așa că trupul tău lui îi revine,
Iar inimii iubirea ce-i în tine.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!



Sonetul 46
Inima mea și ochiul se sfidează
Fiindcă nu vor nicicum să te împartă
Căci inima vederea încețoșează,
Iar ochiul vrea de tine s-o despartă.
Și inima pledează-n ea să stai
Ca într-un scrin ce ochiul nu-l străpunge,
Însă pârâtul se revoltă, vai,
Spunând c-a ta splendoare-n el ajunge.
Ca pricina să fie lămurită
Gânduri din inimă s-au strâns la sfat
Să dea sentința cea mai potrivită,
Ochiul cu inima să fie împăcat.
Asa că trupul tău lui îi revine,
Iar inimii iubirea ce-i în tine.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!



Sonetul 74
Dacă mă prinde moartea, nu fi trist
N-o să-mi dea drumul nici dacă-i plătești,
Dar eu în versul meu o să exist,
Prin el de mine o să-ți amintești.
Când îl vei reciti să fii atent
La tot ce-ți este ție dedicat
Pământul în pământ dispare lent,
Dar spiritul la tine l-am lăsat.
Numai scursura vieții o s-o pierzi
Trupul meu mort mâncat acum de viermi,
Ca un cadavru spintecat, cum vezi,
Prea josnic ca în gândul tău să-l chemi.
Valoarea e în conținutul său
Care-i aici și este doar al tău.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!



Sonetul 148
Ce fel de ochi mi-a pus în cap Iubirea,
Că nu pot să redea realitatea;
Sau dacă pot, unde-a fugit gândirea
Că schimbă ce-i real cu falsitatea?
Și dacă ochii-mi spun că e frumoasă,
Ce-mi pasă că o lume se îndoiește?
Căci un iubit o vede pe aleasă
Altfel decât mulțimea o privește.
Dar poate al Iubirii ochi să vadă
Când de atâta veghe lăcrimează?
De-aceea poate orișice să creadă;
Soarele-l vezi când se înseninează.
Cu lacrimi vrei să mă orbești, Iubire,
Să nu mai văd cât ești de rea din fire.
sonet de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!



Sonetul 57
Sunt robul tău și cum să te slujesc
Decât îndeplinind a ta dorință?
Căci timpul meu eu nu îl prețuiesc
Fac tot ce-mi ceri, cât este cu putință.
Eterna lume nu cutez s-o cert,
Dar eu, stăpâne, te aștept pe tine
Și-a lipsei tale amărăciune-o iert,
Și că m-ai părăsit cândva pe mine.
Și nu cutez să-ntreb cu gând gelos
Cu ce te-ocupi și unde-ți este locul,
Ci ca un rob smerit, cuget frumos
La cei ce-mpart cu tine-acum norocul.
Iubirea-aceasta e o proastă, zău,
Căci orice faci, ea nu-ți pune gând rău.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!


<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu William Shakespeare despre gânduri, adresa este:
