acordeon şi superlative

Armaghedonul

A-nceput armaghedonul
După baia cu spumant...
Faci precum acordeonul
Dar eşti cel mai bun amant!

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui amic instrumentist

Eşti talentat la muzicuţă,
La flaut şi acordeon,
Dar când e vorba de-o "puicuţă",
Eşti cel mai tare la trombon.

epigramă de Marius Coge din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce mi-am încheiat partitura şi alte doamne scoţiene au cântat câteva cântece, au adus un acordeon şi gazda mea cu cea mai mare seriozitate a început să cânte cele mai oribile melodii pe care mi-a fost dat să le aud vreodată. Dar la ce te poţi aştepta? Mie mi se pare că toate fiinţele acestea sunt smintite... Cei care îmi cunosc compoziţiile mi se adresează cu aceste cuvinte: Cântaţi-ne "Al doilea oftat" (Nocturna în sol)... Îmi plac clopoţeii dumneavoastră. Toate comentariile se termină cu cuvintele "Ca apa", vrând să însemne că muzica curge precum apa. Încă n-am cântat în faţa nici unei englezoaice care să nu exclame Ca apa! Toate se uită la mâinile lor şi cântă fără jenă note false. Ce adunătură!

citat clasic din Frederic Chopin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deja-vu de zahăr

Răsufla acordeonul...
Mirosul...
Şi am fugit in copilărie
In lanţuri ce invârteau bucurie

Iarba era de zahăr, de vată... vată
Stelele sclipeau in acadele
Soarele părea mingea cea mai fascinantă...

Şi năuc, năuc intr-un deja-vu de gramofon...
Am plecat sărind intr-un picior
Al vieţii şi destin, şotron...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acordeonistul

Un vechi acordeon îşi strig-amarul
Pe clapele de fildeş ancestral.
Sărman, şi trist, şi singur, lăutarul
Visează şi-azi IUBIREA din astral.

Cu degetele-i lungi si ostenite,
Trimite sunetele către nori.
Şi oamenii din preajmă-i dau verdicte,
Fiindu-i cei mai sinceri spectatori.

Doi bătrânei cu plete argintii
Se-apropie de el şi îl ascultă.
Privesc prin aburite dioptrii,
De lacrimi, ce-amintirile rezultă.

În valsul ăsta, el o săruta
Într-un salon, culori de caramel.
Apoi, îngenunchind, îi dăruia
O inimă curată şi-un inel.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Radu din Frânturi de suflet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!