Citate despre adevăr și cenzură
citate despre adevăr și cenzură (inclusiv în versuri).
- cenzură
- Cenzura frâul Adevărului.
definiție aforistică de Mihai Cucereavii (14 februarie 2014)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa este, domnilor! Cenzura a sufocat adevărul. Noi nu mai avem cenzură, De aceea e plin de adevăruri în presa [...] | Citește tot comentariul
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Cenzura e botniță pe obrazul adevărul.
aforism de David Boia (7 iunie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cenzura îți oferă libertatea de a spune multe, mai puțin adevărul.
aforism de George Geafir din Capul piramidal și efectul de piramidă (2001)
Adăugat de Cristina Paula Cristescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A dispărut cenzura rușinii, dar adevărul a devenit o rușine.
aforism de Betty Marcovici (31 martie 2013)
Adăugat de Betty Marcovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cenzorului meu
Se teme Dabija de versu-mi haios,
Se teme Dabija de râul spumos
Ce curge-n cuvintele mele.
Se teme Dabija de un dur adevăr,
Se teme de-o mică steluță din cer
Ce-i arde retina sub gene.
Nu-mi pasă, Dabija, de "Nu" - ăst al tău,
Nu-mi pasă defel de refuzul să-mi publici scrisoarea-eseu,
Nu-mi pasă defel de cenzură.
Sunt "copilul teribil" al neamului meu
Și când am inspirație râd că mi-e greu
Bâlbâindu-mi cuvântul în gură.
Eh!... Dabija, Dabija, cândva se va scri
Când va vrea Dumnezeu și noi nu vom mai fi,
Se va scri fără pic de cenzură
Dabija, Dabija, vestitul poet
Trăit într-un secol de hoți hrăpăreți
Cenzura nepoeților gură...
poezie de Iurie Osoianu (26 decembrie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între războaie, cenzura ia forma vasului în care e pusă, adică se tot schimbă o dată cu cei de la putere. Dar presa își face dreptate tot prin presă și, când un ziar tace sau minte, celălalt vorbește și spune adevărul.
Ioana Pârvulescu în Întoarcere în Bucureștiul interbelic (2003)
Adăugat de Andreea Banciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Alarmant de nebunatec în abordarea adevărului, creierul tău manipulează, deformează și cenzurează evidențele pentru a forma o versiune mai acceptabilă pentru sine - a realității.
Cordelia Fine în Creierul pe cont propriu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bat cuie în fum
Plumburiile minții tipăresc cuvinte
Reporteri ochii, urechiile scrijelite
Le scriu cenzurii cu scrâșnet de dinte.
Adevărul jărăște să urle, cânte,
Privindu-l pe cel ce mi-e mai înalt,... înainte.
Bătându-i cuie fumurilor din frunte
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la adevăr și cenzură, dar cu o relevanță mică.
Oo, Majestate
Ah Doamne ce mult îl iubesc pe Rege;
încă de când și tatăl și bunica
chipu-i întrupau... E tot ce am mai drag;
e singura poveste adevărată,
e tot de ce mă doare și mi-e dor,
cel ce-ar putea reface țara mea, scăpată...
M-anin de timp când se spunea că "totul merge"
-așa cum auzeam când eram atâtica-
și-aveam monezi de-argint -făceam șirag
cu chipul tânăr, efigie- în șifonier, în dormitor.
Ce grav păcat că mi-am pierdut poveste
ce-mi legăna copilăria
de-un secol cu-nceput de film
cu pantaloni bufanți, cu primul automobil,
când ascultam la radio fără să ne dezlipim...
Nu mai am nicio zestre;
nu se mai regăsește onoare, datoria...
N-am nicio șansă să-mi educ copil!
EL, unicat -de fapte și de martor- aproape centenar,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inducerea-n eroare
Limbaju-a devenit cameleon,
Căci nu mai are nicio relevanță;
E doar schimbare de culoare sau de ton...
Minciună ascunsă de perfid, cu eleganță.
Ce-auzi nu e nimic adevărat,
Căci nu cel ce declară are dreptate;
Răstălmăcirea-i drept cu atestat...
Simțurile-s "false"... cu serenitate.
În țara falei nude, e tot de-avalma;
Imaginea-i ciuntită după vrere,
La spus, pe gură ți se pune palma...
Realul e mistificat, tristu-i plăcere.
Ce zici, ce scrii, gândirea, sunt prostii,
Nici nu ai drept de-a fi, o existență;
Sunt găști, partide, haite, seminții...
Tu să dispari, n-ai dreptul la prezență.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 septembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetului Adrian Păunescu - in memoriam
În noaptea primăverii chitarele cântau,
Le cerea cuvântul pentru cuvânt.
Necuvintele se dizolvau încet și dispăreau,
Se dezrădăcinau și deveneau pământ.
În noaptea verii chitarele strigau,
Din ele izvora iubire pentru iubire.
Durerile se dizolvau încet și dispăreau,
Se dezrădăcinau, devenind amintire.
În noaptea toamnei chitarele plângeau,
Flacără din flacără în sine iluminând.
Se dizolvau cenzurile, se vizualizau
Cuvântul din cuvânt și găndul din gănd.
În noaptea iernii corzile vibrau
Poezia în cântec, cântecu-n poezie.
Se dizolvau în noi și generau
Fiori în suflet pentru veșnicie.
[...] Citește tot
poezie de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Îmi torni norii în vase de lut
știu, ești umbra care nu se vede
când se recunoaște adevărul
joci la două capete care nu se cunosc
eu sunt la mijloc și nu știu ce să fac
nu sunt atât de versat
ori atât de nepăsător
îmi torni norii în vase de lut
și umpli gândurile cu speranțe deșarte,
vrei să cred în ele
prin inimă-mi trece un sânge bolnav
pe care doresc să-l curăț de tot ce-i rău
cu leacuri străine
nu mă lași să mă purific și să-mi golesc sufletul
de toate acumulările rebele
sunt închis de cenzură între pereți
nicio fereastră nu mai am
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nicio fereastră nu mai am
tu ești umbra care nu se vede
când se recunoaște adevărul
joci la două capete care nu se cunosc
eu sunt la mijloc și nu știu ce să fac
că nu sunt atât de versat
ori atât de nepăsător
tu torni norii în vase de lut
îmi umpli gândurile cu speranțe deșarte
și vrei să cred în ele
prin inimă îmi trece un sânge bolnav
pe care doresc să-l curăț de tot ce-i rău
cu medicamente străine
tu nu mă lași să mă purific și să-mi golesc sufletul
de toate acumulările rebele
sunt închis de cenzură ca între pereți
nicio fereastră nu mai am
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jos cenzura
Împotriva cenzurii luptăm, vom lupta
Până ce adevărul se va afla
Coruptul trăind fără lux de amănunte
În vile frumoase, oare ce mai ascunde?
Sunt afceri cu droguri, cu bani spălați peste tot
Să-i ating nu are rost, nici nu vreau, nici nu pot
Mă înspăimântă durerea celor ce încă mor
Cerșind stropul de milă sau puțin ajutor
Cuvenit fiecărei zi prin lege, dar vezi
Nu-i decât legea junglei. Oare vrei să cedezi?
Te întoarce, privește, mulți se bat printr-o pâine
Te amuză desigur, doar cu suflet de câine
De aceea ciolanul vrei să-l razi cât se poate
Nu te dor oare dinții de atâta râs, frate?
Văd că teama din suflet a-nceput să te frigă
Tu mănânci pâine caldă, eu mănânc mămăligă.
Miroase a praf de pușcă și-e mucegai, miroase
Iar putregaiul, tată, ne-a cam trecut prin oase
Privim înmormântarea de vii a națiunii
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Degradatori de nație
Trăim perpetuu în rușine
Oh, națiune, biet popor
Condus de-o gașcă; golănime
Politicând interes... lor.
Rămânem prinși tentacular
De-o caracatiță gigantă,
Infipți în ac de-un insectar
De-o vanitoasă... atentantă.
Mă îngrozește-un car de silă
Că-s provenit de-un timp lugubru
De-o neștiință crasă... Am milă
De mine, ex... comunistul sumbru.
Nu-i-ndeajuns că m-am dezis
De putrezimea de prostie,
De lene, pungășii-n permis
Că știința-i bunul... din hoție?!?
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 iunie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
V: Bună seara, Londra. Pentru început, permiteți-mi să îmi cer scuze pentru această întrerupere. Apreciez, ca și mulți dintre voi, confortul rutinei zilnice - siguranța familiarului, liniștea repetiției. Mă bucur de ele la fel de mult ca orice cetățean. Dar de dragul celebrării, de îndată ce aceste evenimente importante din trecut se leagă adesea de moartea cuiva sau de sfârșitul vreunei lupte sângeroase, petrecerea unei sărbatori plăcute, m-am gândit că am putea celebra această zi de 5 noiembrie, o zi despre care din păcate nu se mai amintește, prin a rupe puțin timp din rutina de zi cu zi și a ne așeza pentru o scurtă discuție. Evident că există și oameni care nu vor ca noi să vorbim. Cred că chiar și acum sunt date ordine prin telefon și oameni înarmați vor fi în curând în drum spre noi. De ce? Pentru că de îndată ce bastoanele sunt folosite în locul interogatoriilor, cuvintele le vor stăvili întotdeauna puterea. Cuvintele au sens, și pentru cei care vor asculta vor întrupa adevărul. Și adevărul este că se întamplă ceva complet greșit cu această țară, nu e așa? Cruzime și nedreptate, intoleranță și asuprire. Și unde cândva aveam libertatea de a ne împotrivi, a gândi și spune ceea ce credem, acum avem cenzură și sisteme de supraveghere care ne îngrădesc și ne solicită să ne supunem. Cum s-a ajuns aici? Cine e de vină? Cu siguranță unii au o vină mai mare decât alții, și o să li se ceară explicații, dar să fiu sincer din nou, dacă vrem să găsim vinovații, trebuie doar să privim în oglindă. Știu de ce ați făcut-o. Știu că vă temeați. Cui nu i-ar fi teamă? Război, teroare, boli. Erau o multitudine de probleme care conspirau ca să vă corupă gândirea și să vă îndepărteze de bunul simț. Frica a scos ce era mai bun de la voi, și cuprinși de panică a-ți apelat la cel care este acum prim-secretar. Adam Sutler. V-a promis ordine, pace și tot ce v-a cerut în schimb a fost tăcere și supunere. Aseară am încercat să pun capăt acestei tăceri. Aseară am distrus pe bătrânul Bailey pentru a reaminti acestei țări ceea ce a fost dat uitării. Cu mai bine de patru sute de ani în urma, un mare om a dorit ca ziua de 5 noimebrie să rămână întipărită pentru totdeauna în mințile noastre. Speranța lui era să amintească lumii de cinste, dreptate, libertate și că acestea, mai mult decât cuvinte sunt perspective. Așadar, dacă nu a-ți văzut nimic, dacă crimele acestui guvern rămân necunoscute pentru voi, atunci sugerez să lăsăm ziua de 5 noiembrie să treacă neobservată. Dar dacă și voi vedeți ce văd eu, dacă și voi simțiți ce simt eu, și dacă a-ți căuta ce caut eu, atunci vă cer să mă susțineți timp de un an de zile începând din această seară, în fața porților Parlamentului și împreuna o să le oferim o zi de 5 noiembrie care nu va fi niciodată uitată.
replică din filmul artistic V de la Vendetta
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre adevăr și cenzură, adresa este: