Citate despre adevăr și toleranță
citate despre adevăr și toleranță (inclusiv în versuri).
Îngăduința îți face prieteni, adevărul îți aduce ură.
citat din Terențiu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
- toleranță
- Toleranța înseamnă acceptarea cu nerăbdare și bucurie a felului în care ceilalți caută adevărul.
definiție de Walter Besant
Adăugat de Cristiana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Biruie pe avar prin dărnicie, pe cel mincinos prin adevăr, pe cel crud prin îngăduință, pe cel rău prin bunătate.
în Mahabharata
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tinerei generații îi recomand muncă, cinste și altruism și aș mai adăuga și modestie, cât mai multă modestie și îngăduință pentru cei din jurul tău care vor să se manifeste... Valorile adevărate nu pot fi împiedicate de a ieși la iveală.
citat celebru din George Enescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăisem cu năzuințe, cu neliniști, cu ochii mari deschiși, într-o sforțare asemenea aceleia pe care o face orbul să vadă. Și nimeni nu mă ajuta să-mi aleg cărarea, să văd adevărul. Adulmecam în acel fiecărui anotimp, al fiecărei clipe rostul vieții mele, împlinirea mea adevărată, simplă, bună, fără s-o găsesc. Dădeam proporții nemăsurate dezamăgirilor firești la vârsta când și iluziile sunt prea mari, când ți se pare că fericirea întreagă ți se cuvine, când n-ai nici îngăduință, nici înțelepciune.
Cella Serghi în Pânza de păianjen
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îi admir cu adevărat pe oamenii care sunt extraordinar de toleranți și răbdători.
citat din Holly Hunter
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- intelectual
- Adevăratul intelectual este un om senin, nepărtinitor, tolerant, un om dispus să discute, să polemizeze urban, de la egal la egal, un om care se ține strâns de principiile logicii și ale adevărului și care nu ține să aibă dreptate în afara lor.
definiție de Ileana Vulpescu în Arta conversației
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt un iubitor al adevărului, un adorator al libertății, un oficiant la altarul limbii, purității și toleranței.
citat din Stephen Fry
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sper că sunt generos și tolerant, dar în mod cert, în partea intelectuală eu cred că există adevăruri care pot fi descoperite și unele lucruri sunt aproximații mai bune ale adevărului ca altele.
citat din Edward Tufte
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
O femeie cu adevărat înțeleaptă e aceea care știe să rămână cinstită și senină, secondându-și soțul... și atunci când e nevoie, să-i acorde acestuia indulgență, toleranță, iertare...
Lucio D'Ambra în Profesia de soție
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la adevăr și toleranță, dar cu o relevanță mică.
Atunci îi spuse cine era dușmanul care voise să-l răpuie. Și ca să se încredințeze de adevărul celor spuse de dânsa, îi dete putere să se facă porumbel și să se ducă să vază cum zmeul chinuiește și pe mă-sa. Voinicul se făcu porumbel și ajunse într-un suflet la casele unde ședea mumă-sa. Când colo, ce să vază? Se frecă la ochi ca să se încredințeze de sunt aievea cele ce i se înfățișa, sau năluciri. Zmeul, carele cu șoșele, cu momele nu putuse da în cap pe muma voinicului și a se planisi lui, acum o pusese la chinuri. O legase cu o frânghie de mătase roșie, o ținea nemâncată și cu ochii în soare. El voia să o omoare tocmai când voinicul ajunse în chip de porumbel. Se dete de trei ori peste cap, cum îl învățase zâna, și se făcu om cu sabia goală în mână. Și cât ai zice mei, făcu mici fărâme pe necuratul de zmeu, bala dracului. Scăpă pe mumă-sa de la chinuri, și, viind zâna, îi dete de bău nițică apă vie. Cum bău, văzu că se însuflețește și se simte voioasă ca un om plin de sănătate. Apoi voinicul se însoți cu zâna, și trăiră câte trei un trai plin de fericire și de îngăduință până la adânci bătrânețe.
Petre Ispirescu în Voinicul cel fără de tată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te îndemn
Să semeni sămânță ce va rodi stele,
Să ari pământul
Ce hrănește cu duh și cu adevăr,
Să porți în pântecul sufletului
Toleranța și iubirea de semeni!
Să alungi neliniște și norii din preajmă!
Să te aliezi cu înțelepciunea
Și cu lumina,
Născând prin pruncii tăi fericire!
Căci lor li se cuvinte ninsoarea de flori
Și curcubeul de stele...
Al lor este altarul pe care au adormit îngerii...
Un frontispiciu al tăcerii
Și al reveriei.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt punctul cel mai îndepărtat din ochii tăi
dintr-o mâhnire în alta
pare să se facă primăvară
sufletele se scot pe sârme la soare
ușile îngăduinței sunt larg deschise
aerul miroase a iertare
bat clopotele florilor
se sapă încă șanțuri în pielea lucrurilor
se taie coardele păcatelor
vor crește altele și mai frumoase
nevoia de mântuire va fi și mai înfloritoare
văruiesc trunchiurile amintirilor cu
albe coroane de lumină
venită să ne trezească la adevăr
șterg geamurile în dosul cărora
s-a mai petrecut o iubire
așternuturi scuturate petale de cireș
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascult
Ascult copacii și ei spun:
"Stai drept, dar înclină-te.
Fii tolerant și flexibil.
Fii cinstit cu tine.
Stai singur, dar stai și cu alții.
Fii curajos.
Fii răbdător.
Cu timpul, vei crește."
Ascult vântul și el spune:
" Respiră.
Ai grijă de tine
de trup, de minte și de spirit.
Fă-ți timp.
Fii liniștit.
Ascultă-ți inima.
Iartă."
Ascult soarele și el spune:
" Hrănește-i pe cei din jurul tău.
[...] Citește tot
poezie de Charles Roper, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Acțiunea aceasta era binevenită, desigur, dacă totul era, de fapt, după cum constată uimit, în favoarea lui. Incredibil... Crezuse că va fi criticat în fel și chip, dar nu auzise nimic rău la adresa lui, care să-l deranjeze cu ceva. Desigur, nici el nu spusese nimic rău despre Lia; doar adevărul, așa cum îl vedea el. Mai răspunseră la câteva întrebări, apoi vicepreședintele Comisiei, domnul Sever Forțan îi invită pe amândoi să-și semneze declarațiile date. Amândoi înaintară, venind din direcții opuse și inevitabil, se întâlniră în față, în dreptul vicepreședintelui, unde se opriră. "Cadet Enka..." spuse dânsul, indicându-i foaia pe care trebuia s-o semneze. Lucian se aplecă, pentru a semna. Înainte însă, privi o clipă spre colega lui, zâmbindu-i îngăduitor; și chiar o privi cu admirație. Ea se simți oarecum frustrată și încercă să nu-l ia în seamă, să-l ignore. Apoi semnă și ea.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La început, ești supărat pe lume că a râs de tine când erai mic și prost. Îți juri răzbunare. Muncești ca un nebun, animat de motivația de a fi văzut că ești vrednic în ochii celorlalți. Atingi succesul și privești acum lucrurile de sus. Apoi, spui: "Ați râs de mine, acum v-am întrecut. V-am arătat că nu sunt fraier ba dimpotrivă, acum voi sunteți fraierii". Te bucuri că ai evoluat. Ce nu știi tu este că ai evoluat în cei pe care îi urai. Cei care îi privesc pe alții de sus, cei care împart lumea în învingători și loseri. Devenim ceea ce judecăm cel mai aspru. Devii amanta pe care o numeai curvă, devii dependentul pe care îl numeai slab, devii trădătorul de care erai dezgustat. Devii toate astea pentru că viața te poartă în toate rolurile de care e nevoie ca să devii cu adevărat ființa extraordinară care ești, cu inima plină de compasiune, toleranță, răbdare și înțelegere pentru tot ce înseamnă viața pe pământ și experiența uneori chinuitoare pe care o reprezintă. Când înțelegi că tu ești cel de lângă tine, atunci poți să îți mulțumești tu ție, pentru că ai muncit și ai evoluat. De data asta, pe bune. Printre greutăți spre stele!
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gothic 16
drumul ce duce la temnița unde doarme Danae, trece prin grădina de liliac a maestrului 13.
ne ținem strâns de mâini ca să nu rătăcim drumul.
câinii fără stăpân râd de noi la fiecare pas înainte.
în spatele nostru gâfâie Robert de Artois.
istoria îl strigă din pergamente aproape putrezite
și el ne urmărește încercând să fie primul mort dintr-un șir nesfârșit de nenăscuți.
la intrarea în închisoarea cuvintelor, suntem nevoiți să ne agățăm armele de ramurile unor copaci uscați.
umbrele noastre sunt crucificate sub privirile îngăduitoare ale iubirilor episodice.
ni se îngăduie doar să ne tăiem încheieturile mâinilor într-o tăcere desăvârșită
și să scriem cu sângele proaspăt
erata unei tinereți risipite.
ne repetăm minciunile la lumina unei speranțe vag conturate.
minciuna mea se sprijină pe adevărul tău,
adevărul tău se naște din minciuna mea.
astfel putem ridica împreună
castel din vise măsluite.
poezie de Eduard Dorneanu (14 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decembrie se repetă
tata a murit într-o noapte de joi spre vineri
aerul greu amplifica teama
sub cerul atât de rece și negru
se prăvălea ca un bulgăre lumina
adâncind disperarea
undeva s-a produs o greșeală
mama avea ochii sticlați și
mirosea a pâine proaspătă
mă ținea strâns cât mai aproape de piept
să mai fim împreună doar pentru o vreme
dincolo de toate acestea
chiar și Dumnezeu clipea îngăduitor
poate sunt vinovat în ideea că
n-am știut să aprind o lumânare pentru tata
dar exista riscul să nu pot să-l mai strig
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te rog nu-mi lua iubirea! Chiar de s-ar strivi sub greutatea orgoliilor mute toate rasăriturile, chiar de s-ar spune în șoaptă adevăruri închipuite. Nu vreau să-mi fie sfârșit lent și anevoios această lipsă a iubirii nemărginită. Să-mi rămână rugăciuni calde, înălțate din suflet păgân până la usile cerului și câteodată, cu îngăduință, pe gene de văzduh albastru să-mi reazăm visurile firave.
Te rog nu-mi lua iubirea! Ca nu cumva însetat de nevoi primordiale să rămân un biet hoinar în această tragică aglomerație. N-am vreme. Ia cu tine bogățiile, pizma, trufia și nemultumirile. Îngroapă-le cu înțelepciune departe unde n-ajung nici măcar gândurile nestăvilite. Altfel ne vor cotropi fară regret fiecare acces tardiv de bunătate.
Te rog nu-mi lua iubirea! Mai cu seamă când nu sunt vrednică de veșnicia ei în acest amalgam de ispite. Și dacă plâng și sunt furioasă iartă-mă! Poate din mila aceasta nemăsurată o să învăt la rându-mi meștesugul iertării, fără pic de reminescențe.
Te rog lasă-mi iubirea! Dacă vrei îți promit c-am s-o dăruiesc neoprit pentru vindecare. Până rămân pustie, săracă și fericită. Ne-am împărțit! Și noi știm, în lumina tainelor noastre că tocmai iubirea aceasta dăruită ne înalță până dincolo de efemer..
Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muza
Privindu-te
îmi par mai bătrână, un fel de izbândă a timpului flegmatic
ce atârnă la brațul meu, cu țigara uitată aprinsă între buze.
Vestejită în lumină, curioasă...
cum de viața mă aduce în același punct...
din rotundul ei recunosc o anume dependență
de sentimente profunde adevărat menu în karma mea.
Plină de pledoariile gândurilor nisipoase
alunecată spre o ultimă nebunie
cu prăpăstii evazive și vopultăți amăgitoare
mă tem să-ți spun pe nume.
Nu există întoarcere
dacă vrem să ardem jucând și inventând sensuri
coagulate melodios într-o altă dimensiune.
Sunt Muza femeia fără umeri
mă tem de cifra 4 și fluier
în biserica îmbrăcată în culori târzii.
Nu cred în icoane
surpinse complice sub cupole întunecoase.
Privindu-te
[...] Citește tot
poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre adevăr și toleranță, adresa este: