Citate despre argint și suflet
citate despre argint și suflet (inclusiv în versuri).
Are un suflet de aur, o brățară de argint și o voință de fier. Ce mai, un adevărat tabel al lui Mendeleev!
aforism de Mihail Mataringa (21 ianuarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!



40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Nu câștiga lumea distrugându-ți sufletul; înțelepciunea e mai bună decât argintul sau aurul.
citat clasic din Bob Marley
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Prin ce are a se împodobi sufletul? Numai și numai prin dragostea de Hristos, ce cuprinde în sine toate celelalte podoabe: tot mărgăritarul credinței, tot argintul nădejdii și toate pietrele scumpe ale tuturor celorlalte virtuți.
Sfântul Nicolae Velimirovici în Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi
Adăugat de Laura Stifter
Comentează! | Votează! | Copiază!


Când sufletul îți plânge, esti ca un copac fără rădăcini prin geometria vieții, stelele picură peste tine ca niște lacrimi de argint. Atunci, ai nevoie mai mult ca oricând de speranță.
Camelia Oprița în Te Deum (25 decembrie 2007)
Adăugat de Ioan Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!


Ce straniu este acest lucru! Preotul îmi spune că sufletul valorează cât tot aurul din lume, în vreme ce neguțătorul îmi zice că nu prețuiește nici cât o așchie de argint.
citat clasic din Oscar Wilde
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!



Poți fi darnic cu argint și cu aur, dar mai plăcut e omul care dăruiește cu suflet.
citat din Giami
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vine de la sine
Gândirea vine de la sine,
Pe căi ascunse și străine,
Când n-ai chemat-o, fără știre
Pe firu-i nevăzut, subțire.
Și când o ceri nu-ntotdeauna
Și-arată raza-n flori ca luna,
Să țeasă cu argint, la vreme
Sufletul greu de crizanteme.
O cauți și ai vrea să cânte
În umbra viselor răsfrânte.
Și-n nici o zare nu tresare
Lumina serii gânditoare.
poezie celebră de Tudor Arghezi (1959)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



Noi nu vom mai merge la plimbare
Noi nu vom mai merge la plimbare
Prin catifeaua nopții, să-i simțim alintul,
Deși inima-i încă iubitoare
Și luna sus pe cer curată ca argintul;
Pentru că,-n timp, sabia-și uzează teaca
Și sufletul își istovește pieptul,
Pentru că inima cere-o pauză, săraca,
Și chiar iubirea la odihnă-și cere dreptul.
Deși noaptea-îndeosebi iubirea dă în floare
Și deși ziua prea îndată vine,
Noi nu vom mai merge la plimbare
Sub raza lină-a lunii pline.
poezie celebră de Byron, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!



Dormi?!
Dormi, femeie adorată?!
Buza mea, de dor uscată,
Vrea pe gura-ți să se-adape;
Vino-aproape, mai aproape!
Dormi, frumoasa mea iubită?!
Carnea mea-i de-a ta lihnită.
Liniștea de piept se frânge.
Întunericul mă strânge.
Dormi, tu, suflet nepereche?!
Eu iți murmur la ureche
Vorbe de alint, dojene,
Înjghebate în catrene.
Dormi, mireasa mea ursită?!
M-a orbit timp de-o clipită
Aurul sclipind în plete,
Cum lucesc pe cer comete.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!


E foarte ciudat să te uiți la un necunoscut ca la o carte deschisă în care cetești versuri tulburătoare, regăsind în ele ceva presimțit, poate știut, dar vag până atunci, totuși era, nu numai în suflet, dar și în afara lui, adus de necunoscut ca o pulbere de argint a unei zări din care vine un călăreț rănit - dar călărețul parcă venea din zarea ei, căci îi știa pulberile de argint, le văzuse în ea, fără să vadă călărețul. Inima ei bătea lângă el ca o copită credincioasă și supusă. Parcă ea i-l adusese răsturnat.
citat celebru din romanul Lorelei de Ionel Teodoreanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!



Ocean de verde
Oceanul de verde ne-a inundat sufletul...
Au înmugurit sentiimente
Și flori colorează fiecare clipă
A vieții cu nume de primăvară.
Lumina a despicat cerul
Și fereastra stelelor, aurită,
A țesut argint la tâmplele universului.
Fluturi desenează linii frânte
Și păsări scormonesc
În clopotul timpului
Taina versului.
O nouă primăvară aleargă prin văi,
Cu gleznele inundate de mărgele de rouă.
E primăvară!
E primăvară iar!
Deschideți ferestrele inimii
Să vă bucurați de acest miracol.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarce-ți fața, Orfeus!
Pierdut,
în fața ferestrei arzi
amintiri și lacrimi...
Euridice e aici, jucăușă
dar nu o vezi de mâna cu care
privești în zare...
Palmele-i goale
visează
să-ți descopere argintul.
Ochii
și-au făcut drum
prin părul tău...
Întoarce-te, Orfeus
să-ți poată pătrunde
în suflet!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anthropos ergon
Frumos și pur, așa ca la-nceput,
Mă aflu pe un țărm necunoscut,
Un țărm rotit din zare până-n zare
Cu vânt amar, cu scoici, și-n depărtare
Cu argintate, tulburi estuare.
Mi-s zilele și casa de nisip;
Nici nu mai știu: sunt chip, sunt arhetip?
Când trupul meu se-apleacă peste unde,
Cel din adânc tresare și se-ascunde
Și totuși, fără caznă, mă regăsesc oriunde.
Căci între împrejuru-mi și suflet nu-i nimic:
Nu pot și nu încerc să le despic
Cerul de cer și soarele de soare,
Marea de mări, uitarea de uitare...
poezie de Eugen Dorcescu din Arhitectura visului (1982)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor
Mi-e dor
de buzele tale
frânturi de amurg
împreunate
de sufletul tău
argint
din tâmpla Penelopei
mi-e sete
de meandrele
plânse
pe umerii tăi
poezie de Ion Velea (1976)
Adăugat de Ion Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka
căprioarele de fum aleargă
hipnotizate pe drumuri de lumină
spre luna de argint se îndreaptă
sufletele istovite de geamăt
blestemate de iscusitul mag
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântă crivățul de adormit nămeții
E așa de rece vârtejul ninsorii,
inima ei de fulgi îmi cade în palme
sticlește ca un rubin,
cade lichefiată,
argintată, sfioasă
ca sărutul virgin.
Mă zăresc deodată
clipă înghețată pe un soclu fin,
și iată-mă suflet într-un cerc de gheață.
Dedesupt oamenii împart pâine și vin.
Schimb moarte pe viață
am strigat din rărunchi -
nimeni nu m-aude...
Hrănesc cu lumină
crengile ude,
trosnesc copacii cu zăpezi în genunchi.
În pletele ceții
scânteiază nimfele nopții -
cântă crivățul
de adormit nămeții.
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Radu Mușat din Oglinda Literară - nr.163, Aprilie 2015 (ianuarie 2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă-ntorc la râu
Veni pe râu, chemat de ne-mpliniri,
Chipul iubitului din tinerețe:
Neliniștea ce-a pus asupră-mi piatra,
Cu un surâs îmi da, acum, binețe!
În apă peștii se jucau vioi,
În piruete se-ntreceau, săltând,
O salcie cu muguri de argint
Creștea pe malul apei, fredonând!
Un vânt de vară răscolea prin frunze
Si-un foșnet lin trecea printre răchite,
Senin și blând, cu brațele deschise,
Te-apropiai privirilor uimite;
M-ai luat în brațe și m-ai strâns la piept,
Singurătatea se pierdu-n vâltoare:
Mă-ntorc la râu când sufletul suspină,
Să-l liniștesc c-o tandră-mbrățișare...
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Ochiul din cerc (2015)
Adăugat de iany
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treceri
Albe poteci ce nu duc nicăieri,
Într-o lume de diamante-n lumină,
Prieten tăcut doar vântul de ieri,
Acum rătăcit pe-o colină.
În aer, risipite de frig,
Siluete desprinse din mine
Respiră din plin argintul topit,
Îmbrățișate de verzi ace fine.
Totul e azi, petrecut dintr-un ieri,
O lume închisă în ape,
Fără timp, fără zbor, fără ecou,
Doar șiruri de poteci neumblate.
Mă simt ca-ntr-un vis, căutând neîncetat
Sufletul despărțit de lumină
Alături de vântul ce-și poartă pribeag
Pașii rătăciți într-o mină.
Deschid ochii, într-un târziu,
Ca un orb ce nu vede nici negrul,
Pe buze, din nou, m-ai sărutat,
Sunt alb în tunelul perpetuu...
poezie de Alexandru Răduț din volumul de versuri O avalanșă de tandrețe (octombrie 2014)
Adăugat de Andreea Stein
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bine, Doamne, stau...!
O, Doamne, cât de bine stai
În fericirea cea din Rai
Și bine, Doamne, stau și eu
Că Rai e și-n sufletul meu!
Mai chicotește câte-un sfânt
Când deodată-ncep să cânt
Și pizmă-mi poartă-n barba lor
Toți dracii care trist mă vor...
Am fost pe placul lor mereu,
Acum stau să iubesc și eu
Și pe argintul Lunii jur
Ca fericirea mea s-o fur
Că numai ea-i fără cusur.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Don Siempre (declamativ): Argint viu, împerecheat cu sulf animal! În vara femeii, totul e rotund și fierbinte! Coapsele și sânii dau în pârg! Ce invitație la jaf! Nevoie de continuitate, sete de păcat! Dar apa regală spală totul! Numai sămânța metalului rămâne. (Amestecă bine conținutul Vasului). Că aurul va naște mereu aur! În acest Vas, fratele își iubește sora! Crizanteme vor răsări din cenușa nelegiuirii lor! Și sufletele vor zbura, orbite de prea marea apropiere! Ridicați-vă la cer, voi fluturi ai materiei! Abraxas! Abraxas! Un bulgăre de soare doarme încă în amfora nopții...
replică din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre argint și suflet, adresa este:
