arte plastice şi autoportrete

Culmea lui Narcis

Să fie pictor şi să nu-şi facă autoportretul.

culmi
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu dacă pictorii frumoşi, cum a fost, se pare, Dante Gabriel Rossetti, s-au gândit vreodată la Narcis, făcându-şi autoportretul. Ceea ce ştiu e că întreg procesul intentat lui Narcis are la bază o lacună de lectură.

Octavian Paler în Un muzeu în labirint
Adăugat de Rascarache Beatrice
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Barbu Morcovescu-Barmo

Barmo-i pictor şi actor,
Umorist şi menestrel,
Dar în autoportret
Parcă-i altul, nu e el.

epigramă de Toma Grigorie din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre deosebire de pictori, scriitorii nu-şi pot face autoportretul în operele lor. Oricât de fidelă ar fi zugrăvirea propriei persoane în paginile unei cărţi, vine un critic şi dă cu ea de pământ, de nu se mai recunoaşte nici autorul în rândurile pe care le-a scris.

Mihail Mataringa (21 decembrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pictură modernistă

A desenat un zero, mare
Cât încăpea pe şevalet
Şi dedesupt a scris: Grandoare
În loc de Autoportret...

epigramă de Ghiocel Constantinescu din Culegere de epigrame (1974)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără nicio îndoială tu eşti Fiinţa Supremă care şi-a pictat autoportretul în această formă şi sub acest nume.

Mooji în Rupe vraja
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăratul pictor al cuvintelor este acela care îşi face autoportretul cu ochii închişi pe pânza imaculată a sufletului.

aforism de Ionuţ Caragea din Sindromul nemuririi (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui pictor automobilist

Cu-o sută douăzeci, pe stradă,
El şi-a lucrat, corect, repet,
Pe-un fond gălbui de balustradă,
Un ultim... autoportret.

epigramă de Cristache Arnăutu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui pictor

Priveai extaziat la şevalet,
Executaseşi autoportret;
Dar mulţi şopteau, privind acea figură:
- Aşa mai zic şi eu... caricatură!

epigramă de Florea Costache din Epigramişti Râmniceni (1977)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

E un autoportret foarte prost. Seamănă leit cu pictorul.

calambur aforistic de Mihail Mataringa (10 septembrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoportret cu Marc Chagall

trebuia să nu fie niciodată fericit
fiindcă se născuse într-un ghetou
şi viaţa sa a fost hăituită
de două mari războaie?
noaptea picta în atelierul ticsit,
pe pânze improvizate din feţe de masă greoaie,
pe cearşafuri sau cămăşi de noapte,
picturile sale erau ferestre onirice
prin care scăpa în cealaltă lume
uneori, lumea i se părea un circ miraculos
alteori un circ grotesc...
da, totdeauna un circ
cu clowni, călăreţi şi acrobaţi
în lumea reală...
trebuia numai să deschidă fereastra
şi aer albastru, iubire si flori
să intre prin ea.
se făcea că pluteşte peste pânzele sale
ghidându-i arta, un duh sau poate Bella,
ea era umbra sa,

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micul Bacchus bolnav (autoportret Caravaggio)

se născuse în patria fruntariilor,
tâlharilor şi asasinilor
un suflet pururea chinuit,
pândit de pericole neştiute
venea de departe,
venea dintr-o lume pierdută,
din timpul diez al simţurilor sale rănite,
deschise, acutizate,
venise încă din copilăria sa,
gata să se ascundă şi să fugă
oriunde din lumea asta strâmbă
frecventa cârciumi,
medii rău famate
şi aducea în pictura sa religioasă
personaje îndoielnice
ori îşi lua libertăţi obscure...
demonii săi nu erau niciodată adormiţi
torturat de obsesia pentru pictură,
în combinaţie cu mutilarea emoţională
şi boala mintală.

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Katherine Watson (despre Vincent van Gogh): El a pictat ceea ce a simţit, nu ceea ce a văzut. Oamenii nu au înţeles, lor li se părea ceva copilăresc şi imatur. Le-a luat ani de zile pentru a-i recunoaşte adevărata tehnică. Pentru a observa felul în care utilize pensula pentru a face să pară că cerul se mişcă. Cu toate astea, el nu a vândut niciun tablou cât timp a trăit. Acesta e un autoportret. Nu e nicio deghizare, nicio nuanţare. Sinceritate. Acum, şaizeci de ani mai târziu, cum e el considerat?
Giselle Levy: Celebru.
Katherine Watson: De fapt, atât de celebru încât toată lumea are o reproducere a unei picturi de-a sa. Există cărţi poştale...
Connie Baker: Avem şi un calendar.
Katherine Watson: Vedeţi? Capacitatea de a reproduce opere de artă face ca el să fie accesibil maselor. Nimeni nu trebuie să deţină un van Gogh original, îl pot picta singuri. Van Gogh într-o trusă de pictură, domnişoarelor! Cea mai nouă formă de a distribui artă maselor; pictură cu ajutorul cifrelor.
Connie Baker (citeşte instrucţiunile de pe cutie): "Nu toată lumea trebuie să fie van Gogh. Este foarte simplu. Urmaţi instrucţiunile şi peste câteva minute vă veţi afla spre calea de a deveni un mare artist."
Giselle Levy: Van Gogh prin cifre?
Katherine Watson: Ironic, nu-i aşa? Priviţi ce am făcut din omul care a refuzat să-şi conformeze idealurile preferinţelor populare. Care a refuzat să-şi compromită integritatea. L-am pus într-o cutiuţă şi v-am cerut să-l copiaţi.

replici din filmul artistic Zâmbet de Mona Lisa
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scenariul

ea stătea cu puşca în braţe
după ce şi-a împuşcat
soţul pe care-l iubea
nu a zis nimic când au arestat-o
o familie de artişti - ea pictoriţă
destul de cunoscută - el
fotograf cu stil distinct -
fotografia femei pe jumătate moarte de foame
pe jumătate despuiate din unghiuri ciudate
dezavantajoase pentru ele
fotografiile au ajuns după moartea lui
la preţuri enorme
ea a ajuns la un spital de psihoterapie
aveam dosarul ei în mâinile mele
l-am cântărit după ce l-am citit
din scoarţă în scoarţă de două ori
privesc tabloul cu atenţie
e un autoportret care o arată
în zilele de după crimă
stă în picioare în faţa şevaletului

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agonie de toamnă

Cerul şi-a prelungit agonia...
Poemele izvorâte din frunze
Sunt în ediţie limitată.
Arcuşul e înnodat în trei,
Sau în patru, nu ştiu nici eu...
Ramuri distorsionate şi reumatice
Stau hotar
Între cenuşa durerii şi cer.
Din pleoapele grele
Cad lacrimi de jar.
Haosul ne cuprinde trupurile,
Fuzionează cu ele...
M-aţi izgonit către stele...
Mi-aţi împletit gândurile!
Sufletul este vioara întâi...
Mi-e chipul aramiu, amărui...
Privesc autoportretul
Şi acuz singurătatea ce i-a pictat
Trăsături reci, prăfuite,
Găsite la anticariat.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe simeză

Contemplând simeza cu suflet preaplin,
Pictura-n efluviu e un dar divin:
Bătălii faimoase, cu cai nărăvaşi,
Imortalizate, lupte cu ostaşi.
Armate cu arcuri, cu săgeţi şi scut,
În natura moartă, ulcele din lut.
Flori îmbrăţişate în imens buchet.
Pictor în oglindă, autoportret...
Un colţ de natură, stele, lună, sori,
Zarea necuprinsă, munţii cu ninsori.
Nimfe-n goliciune, ce se scaldă-n larg,
Vele-nvolburate în vârf de catarg.
Nuduri voluptoase cu feţe de crin,
Coapsele cărnoase şi călcâiul fin.
Suverani, regine, în veşmânt luxos,
Curtezane blonde cu păr mătăsos.
Plete zulufate, chip de copilaşi;
Cu-arcurile-ntinse, tandri amoraşi.
Ampla simfonie de nuanţe şi ton,
Este seva vieţii, nesecat filon.

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greu e, Doamne, să rosteşti

autoportret)

nasc speranţe-n slove
spulber orice nor
cresc mlădiţe'n pleoape
dorm în ploi de dor

rătăcesc tristeţea
într-o toamnă-amară
caut frumuseţea
ce'n absenţe-omoară

despletesc amurguri
frunzei de castani
prind în irişi muguri
înfloriţi prin ani

simt zvâcniri sculptate'n
palme sărutate
când mi-e trupul val

[...] Citeşte tot

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!