Citate despre automobile și frumusețe
citate despre automobile și frumusețe (inclusiv în versuri).
Automobilul este cea mai mare și cea mai frumoasă jucărie a omenirii adulte.
citat din Edgar Morin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orgolioși, unii nu vor să-și cumpere nici măcar automobil mai frumos decât ei.
aforism de Victor Martin din Țara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
La Raliul Frumuseții de anul acesta au participat automobile foarte frumoase.
aforism de Victor Martin din Țara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am primit o mașină de la soția mea, Jillian, ceea ce a fost destul de remarcabil. A fost un cadou foarte frumos, o mașină mică de epocă, pe care ea știa că mi-o doresc. Jillian a fost foarte inteligentă. Eu nu știam că o vreau, dar ea a știut.
Patrick Dempsey în revista Women's Health (2013)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu trebuie să fii inginer cu fler ca să înțelegi că iubirea constituie motorul fericirii care propulsează automobilul firii omenești spre destinații inimaginabil de frumoase, cerești.
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la automobile și frumusețe, dar cu o relevanță mică.
Poem ultragiant
Într-una din nopțile mele am făcut dragoste cu o servitoare
Totul a fost pe neașteptare și aproape fără voia mea.
Era undeva într-un oraș murdar de provincie
Și locuiam la prietenul meu din copilărie.
Într-o seară am rătăcit singur pe străzi și când m-am întors
Servitoarea făcea patul în camera mea
Era o servitoare tânără și negricioasă
Mi-a spus că toți ai casei sunt plecați în oraș la plimbare
A zâmbit
Și a trecut pe lângă mine de nenumărate ori.
Eram destrămat în seara aceea și n-aveam nicio poftă să fac dragoste
Dar servitoarea era tânără
Nu cred să fi avut mai mult de șaisprezece ani
Și cum se așezase aproape pe pat, parcă așteptând
M-am apropiat zâmbind și am întrebat-o cum o cheamă.
Mi-a spus un nume oarecare, mi se pare că Maria
I-am spus că e frumos, ea s-a prefăcut că se rușinează,
[...] Citește tot
poezie celebră de Geo Bogza din Poemul invectivă (1933)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anunț la mica publicitate: Tânără, necăsătorită, frumoasă, manierată, tandră, agreabilă, plină de umor, cultă, absolventă de facultate, știu 5 limbi străine, fidelă, gospodină, IQ 150, vilă în insulele Canare, autoturism Mercedes ultimul tip, avion personal, relații în înalta societate. Nu caut nimic, doar mă laud!...
aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete și Satire (1 martie 2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anunț matrimonial
Sunt tânără, frumoasă, cu două facultăți,
Cu multă școala vieții și alte-abilități,
C-un corp ca de zeiță sculptat de meșteri greci
Și milioane-n bancă, în jur de douăzeci,
Mi-e părul blond ca spicul din lanul copt de grâu
Și-mi curge-ncet, pe umeri, ca cel mai pașnic râu,
Obrajii-mi sunt doi gemeni, aprinși ca niște maci,
Mi-e mijlocul de viespe și-s tare lungă-n craci,
Am vilă în Bucale, chiar în buric de târg
Și-o firmă de succesuri, unde muncesc cu sârg,
Apar în almanahe, dar numai pe coperți,
Și bag în buzunare mulțime de experți.,
Conduc un Jeep Cherokee, culoare roș-aprins,
Și niciodată-n viață vreun tip nu m-a atins,
Că-s, vorba lui nea Mișu, fecioară între sfinți,
Deșteaptă și cuminte că nu prea strâng din dinți,
[...] Citește tot
poezie de Sorin Olariu din Made in USA
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câmpii la lăsarea serii
Câmpii la lăsarea serii, peste care trenuri aleargă,
Șosele spălate de ploaie pe care aleargă automobile cenușii,
Poduri peste ape tulburi, conducte de țiței și de gaz metan,
Linii electrice peste lanuri de cartofi, peste hectare de grâne,
Internetul prin care vocea ta vine de la mare distanță,
Prin sateliți, prin stratosferă, prin ceață.
Te-aș ține în căușul palmei, iar cu cealaltă te-aș mângâia,
Într-un leagăn de ierburi mirositoare te-aș ține toată ziua
Și ți-aș cânta să adormi. Un cort de raze aș înălța pentru tine
Lângă lacul de munte. Dacă te-aș pierde, aș merge mii de leghe,
Aș întreba din om în om și până la urmă te-aș găsi.
Căci eu am fost născut să te întâlnesc,
Eu am fost făcut să strig numele tău în toate zările,
Să îl afle mulțimile. Pentru că tu ești floarea de tamarin,
Tu ești vânticelul de aprilie care adie dimineața,
Tu ești soarele de amiază care mângâie șirul de chiparoși,
Tu ești marea în crepuscul, când toate țărmurile se auresc,
Tu ești aburul nopții care îmbracă lucrurile. Tu ești minunea,
Tu ești flacăra, tu ești dogoarea, tu ești sângele,
Aleluia, tu ești cea mai frumoasă!
poezie de Mircea Florin Șandru din Ca silabele unui mare pian (2011)
Adăugat de Carmen2015
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antume
Iubesc și vânătul din nori
Și plopii înverziți, înalți, ce-nțeapă cer
Și hala părăsită, de uzină, cuib de ciori
Și, steagul care fâlfâie pe acoperiș stingher.
Iubesc dealul cu părul des de pomii creți
Și asfaltul din parcare, colorat de atâtea automobile
Și pe bărbatu-n uniformă, cu umărul în epoleți...
Și supermarketul și, atâtea magazine încântând femei-copile.
Iubesc vântul ce adie cuplurile cu mașini,
Atașați unul de celălalt, ca filmul pe-un parbriz
Și brazii ca săgețile, cu izul de rășini...
Iubesc picuri ce curg de prin vreun Arctic, fără aviz.
Iubesc ziduri de blocuri gri, sparte-n ferestre
Și bolta ce ochii-mi colorează în petece albastre.
Iubesc necunoscuți ce se perindă, încă frumoasele neveste
Și, mai ales iubesc flori pe-un balcon, umplând ghivece, glastre.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crima din Șoseaua Ștefan cel Mare
ieșisem de la scala sufocat de stele, năclăit de stele
mușcat de păienjenii galbeni stelari
era toată bolta stea langa stea
și stanioluri, cioburi, celuloide și peruzea
zornăiau, pâlpâiau, era atât de scântâietoare zăpada
încat nu mai puteai să mai știi care sunt stelele și care e strada.
la fondul plastic, spre romană, stelele din ce în ce mai apoase,
microbi transparenti, cu protoplasmele de matase
se-mpiedicau de vitrine, se xeroxau pe capote
se ștampilau pe fețele costoboce, cumane și vizigote,
fete fantastice de pietoni.
era întuneric plombat cu neon.
eram azuriu, amețit.
- pardon, nu știți cât e ceasul? vă rog frumos!
în jur, pustiu, case și garduri.
palide strângeri de inima. echipament sportiv, stilouri și ceasuri.
neliniști, extaze, iar străzile - râme, cobre, năpârci.
cine putea să întrebe?
cine mi-a pus drugi de gheață pe ochi? tu ești, bebe?
[...] Citește tot
poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o după amiază
femeia din fața mea privește
gulerul cămășii mele
albastre
precum culoarea orelor
în care îmi pierd timpul așteptând
să se întâmple ceva
nu știu ce, cu siguranță ceva ieșit din obișnuința unei după amiezii tihnite
în care-mi beau cafeaua pe terasa hotelului fiind privit de o femeie frumoasă
mă întreabă
cât este ceasul?
nu-i înțeleg graba,
pe frunte îi tremură un gând,
întârzii să-i răspund,
îi privesc buzele subțiri cu care soarbe din paharul cu picior,
își petrece degetele lungi în jurul țigării,
o văd deja trădând în brațele altui bărbat
într-un autoturism spațios,
acesta își petrece brațele în jurul taliei sale
luând trofeul oferit la pieptul său
ca pe o proaspătă jucărie de plus ce-i acceptă parfumul și sărutul
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada Anului Nou
Lumea este o dulce înverzire, probabil
sufletul este verde ca marea, și peste el trec uneori albatroși să se inunde de florile verzi
ale lumii
purtam cofa plină de alge
plină de verde
nu de apă
care nu eram eu ci mâinile mele pline de verdeață
care curgeau peste mine
ierburile
îmi făceam loc printre verdeața mea
măcar mă străduiam
eram undeva dedesubt, sub o apă, care era ca un suflet
mare
cuprinzându-le
era verde
era liniște în oraș, era liniște, pe șosele treceau autoturismele grăbite, albe, toate albe,
taximetrele, luminile
lampadarelor
nu făceau față la atâta lumină stelară
pentru că
[...] Citește tot
poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcere...
***
La-nceput a fost cuvântul...
Ce e viața?; Ce-i Pământul?
Prima-i o iluzie,
Plină de confuzie...
De multe ființe trăită,
Ani la rând, dar mărginită.
De oriunde ar fi venită,
Viața e neprețuită...
Cealaltă-i rocă tare,
Planeta-treia de la Soare...
În perspectivă de-am privi,
Ce ne-ar aștepta, am ști?!
[...] Citește tot
poezie de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O mare nebunie
Biet truditor pe-ogorul poeziei îți strângi în palme fruntea-nfierbântată
De-nfrigurate gânduri ce aleargă să șlefuiască perla nestemată.
Când toți se-ncrâncenează să prospere și strâng averi cu-atâta frenezie,
Tu migălești în nopțile de veghe să smălțuiești cuvinte-n poezie.
Și când ajungi să prinzi în niște rânduri durerea sau vreo formă-a unui vis,
Să nu-ndrăznești cumva să-ți faci iluzii de măreția celor ce ai scris!
Nu vei călca în drumul tău pe flori, cu soare calea nu-ți e presărată,
Efortul artei tale e imens și foarte mică e a ei răsplată.
Te vei alege cu dușmani destui, vei resimți rezerva celorlalți,
Ce-ar vrea să-ți rupă aripile-ntinse, pentru că-ncerci scriind să te înalți.
Și nu te amăgi prea mult cu gândul, când niște membrii ce se cred stilați,
Într-un cenaclu au să îți propună să le citești că vor fi onorați!
Tu plin de sfiiciune și emoții reciți din suflet gânduri cu simțire,
Dar vezi că onorata adunare dă semne evidentent de plictisire:
Madamele încep să șușotească de noi rețete, modă, aventură.
Iar domnii cu burtică și chelie -politică, femei și băutură.
Când ai închis caietul sar cu toții să-ți adreseze câte-un compliment,
Că iar ai fost înconjurat de muze, deși n-au fost atenți niciun moment.
Tu știi că astăzi doar atât contează: ce conturi ai, ce vilă, ce mașină,
De te îmbraci la casele de modă, de ai un jeep modern, o limuzină...
[...] Citește tot
poezie de Mariana Dobrin din Jurnal cu aromă de pamflet
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
A românilor mândrie,
E frumoasa Românie
Pe pământ la noi
Au căzut mulți eroi.
Iarna, la munte ai plecat
Și pe pârtie te-ai distrat
O frumoasă țară,
Cum nu găsim afară.
Cu podișuri, câmpii, Carpați
Suntem așa de bogați...
Avem păduri, viță-de-vie
Și totuși ne zbatem în sărăcie.
Mereu ne petrecem vacanța
Pe plajă, în Constanța.
Noi o mare superbă avem
Păcat că nu o apreciem.
[...] Citește tot
poezie de Alina-Georgiana Drosu (10 februarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Contribuiți ca mine sau... Demagogia
Sunt convins, neclintit, că dețin adevărul,
Că doar alții greșesc! Nu eu sunt - dintre acei
Ce-și permit cu emfază a declara că "popooorul"
Asta vrea- să stau leneș; bani să iau... ca și ei.
Din puțin în puțin, dând încoace și-n colo,
Mi-am făcut un renume- că relații dețin-
Pe estrade strigând "Românieeee", în tremolo...
"Națiuneee te adorrr"; pe aleși... nu mințim.
Din măruntul de ieri, cu răbdare, tupeu,
Mi-am clădit un regat, dar modest, 5 hectare,
Cu palate ca-n Dallas, "swimming pool", șemineu,
Cu Ferrari și Jeep; nu doar eu... fiecare.
Și copiii și ei sunt deștepți, peste poate.
Nici nu merg pe la școli, ei știu tot pe de rost,
Mult mai mult, decât cei ce-au făcut facultate
Pe la Stat, sau cu burse; nu ca ai mei... contra cost!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 mai 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoarea XXL (parodie după "Scrisoarea III" de Mihai Eminescu)
Un osman dintre aceia fără neam și fără limbă,
Ce mânat de vreri meschine patria ades și-o schimbă,
Se plimba matol, sărmanul, neținând cărarea dreaptă,
Scărpinându-și cu ardoare scăfârlia cea deșteaptă.
Dintr-un bloc fără ferestre o gagică se coboară,
După mutra rutinată nu părea deloc fecioară,
Mirosea a vișinată de-acum două primăveri
Iar surâsu-i (cu proteză) provoca la ochi dureri.
Osmanlâul, tip sensibil la atâta frumusețe,
A-nceput să facă zâmbre și pe-alocuri fețe-fețe
Și chiar dacă peste case, nesimțită, cădea bură
Pofticios privea la tipă, fermecat de-a ei natură.
Pipăindu-și marafeții, vru să-ngaime tandre șoapte
Cam ceva de genul: "Fato, unde vrei să dormi la noapte?"
Ea, văzându-i poticneala, gât de struț pe dată-ntinde,
Din cotlonu-i plin de zoaie, ca zvârluga se desprinde:
- Scoate euroii, nene, iar apoi în brațe-mi vino
Eu să îți alin hormonii, iară foamea-mi tu alino!
Hai, acuși se face beznă și apar la streșini stele,
Vin să-ți prezantez tariful plus serviciile mele!
[...] Citește tot
parodie de Rudy Valentino, după Mihai Eminescu
Adăugat de Rudy Valentino
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre automobile și frumusețe, adresa este: