Citate despre avalanșe și inimă
citate despre avalanșe și inimă (inclusiv în versuri).

jocul terminat -
bătăile inimii
sub avalanșă
haiku de Florina Vulpoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Te cuprind strălucitoare, mânioasă. Din tine faruri orbitoare îmi alunecă pe mandibulă. La picioare fum negru, dens. E pielea ta, vine-nspre mine plutind. Copacul inimă înspre genunchiul inimă se apleacă sărutul să-ți salveze. Porii tăi de rouă pe buzele mele se roagă.
*
O dată ți-am văzut inima înaltă, ascuțită, gata să cadă. I-am atins vârful de țurțure. Am auzit-o scârțâind. Și-acum inima ta avalanșă printre degetele mele subțiri, fine, de animal care tractează inimi caută.
poezie de Oana Hemen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la avalanșe și inimă, dar cu o relevanță mică.

Realitate si foc
Realitatea e la televizor
În fiecare zi,
La oră fixă.
Știrile vin
Precum o avalanșă de zăpadă
În deșert.
Avem multe cazuri,
Oamenii mor,
Vaccinul e...
Subiect universal.
În fața focului
Jur că nu există oglinzi,
Dacă tu ai avea un singur chibrit,
Ce inimă ai aprinde?
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind
Cuvintele sunt drumul
Pe care zăbovesc,
Socotesc...
Pentru câte iubiri
V-ați născut,
Buze de lut?
Singură îmi așez urechea
Pe pragul tău
Între ispită și Dumnezeu,
Crucea vieții grea
De singurătate
O voi purta eu în spate,
Sculptându-ți privirea
În tot ce cuprinde,
Fără preț mă voi vinde
[...] Citește tot
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1984)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!


Iubire necondiționată
Oare ce suflet am eu,
De-ncape-n el sufletul tău?
Dar iubirea, cum ne-mpletește
Nici nu separă, nici unește?
Și gândul meu cel aiurit,
Ba te-a iubit, ba te-a hulit!
Inima mea bate așa:
Aș vrea- - n-aș vrea, n-aș vrea aș vrea!
Când viața ca o avalanșă,
Nouă nu ne-a dat nicio șansă,
Am inventat la repezeală,
Iubirea neconvențională!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Condor de dor
Curgeam în dor pe pisc... frunții.
Coborând și urcând, neființei
De a fi, avalanșa zăpezii...
Muntelui de dor, când nu mai vii.
Suită cu vifoare insomnii
Privind cerul... și el alb, rece.
Cu umbra ta ce și acum trece
În condor ce smulge inimii
Ciutele purpurii ce-mi vor...
Să te zărească din peștera
Stalctitelor și stalacmitelor
Împietrite de dor... ochiilor
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Așa cum..."
la începuturi sentimentele ardeau
așa cum numai sentimentele pot arde
în foc de artificiu și petarde
ca un cuvânt primar, rostit pe șleau
apoi în avalanșe de cuvinte
așa cum numai avalanșe curg în cale
sorbind în sine când un deal când vale
am modelat o dragoste. Fierbinte
din colb stelar și raze lungi și reci
așa cum poate fi doar dragostea curată
fierbintea dragoste în spațiu dizolvată
am atașat-o epitetului-de veci
și ne-am pornit prin lume amândoi
așa cum pot porni doar suflete senine
și împletite-n aliaj de ștofe fine
cu coarde lungi din inima din noi
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (18 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina
Trup mai curat decât apa fântinilor
Cu care păsările te-mproașcă
Culoare pierdute, praguri interioare
Noapte a avalanșei și furnicături în inimă
Nu-mi luați lumina!
Trup atât de curat, smuls limburilor
Limbă de stâncă, scăldată în soare
Care se leagănă între undă și izvor
Mai greu de atins decât vara
Nu-mi luați lumina!
Ea mă ațâță,
Ea mă exprimă,
Nu-mi luați lumina!
poezie de Mariana Cardas
Adăugat de Sara Dincu
Comentează! | Votează! | Copiază!

In vazduh de inima
De strajă-n apa duhului, toiag izvor, Scriptura
În stâncile de rând
Lovește Moise-n secetă, e Cruce și e nour
Sion în avalanșă, Duh Adevăr Mângâietor
Ostașii Domnului peste văzduhul inimii, din « stema cea cu bour ».
Crengi rugăciune, timp, mugurind
Pe inimă văzduh din sevă de păduri
Tărâm, seism tectonic suflet, alt tărâm,
Liane, cruci latine, și brațele de rouă
Pe lacrimă, spre ceruri, pământ, rai nouă.
Cereștii mesageri, în iarna inimii sosesc
Pe scara mântuirii, colindul cerului, cu cetini
Trup Sfânt Pământ, Prea Sfintei Născătoare
Din iesle-n cină, cu Steaua de Lumină
Păstori și magi în peștera din Viflaim, se întâlnesc.
Altarele-n iertari, pe-mbrățișări de pietre
Zidit din jertfa spinilor - cunună
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Vlasin
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!


Rezonăm delicat și extatic în vis
Am dat curs oficial poeziei, Miss,
și ne-au crescut aripile până la Cer...
Cine, oare, mai poate opri palpitația
metaforei care zvâcnește din instinctul
nefalsificat al sângelui meu,
din avalanșa de paradoxuri a cărnii tale,
din logica și suferința cuvintelor care ne dor, Miss,
atunci când ele își părăsesc indiferența originară
și folosesc Timpul ca pseudonim,
așa cum se întâmplă cu poezia a cărei direcție
merge în sensul umanității,
cu poezia care, în fond, este un spasm al ispășirii tale
și un spasm al ispășirii mele ispășire echivalentă
într-o inimă comună și o sete a spiritului în oglindă?
Știi, Miss, că orice poem născut și nu făcut
încetinește, deseori, mersul inimii și ne indică
distanța până la Iad și punctul ce mai îndepărtat
de Paradis?
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geografia surâsului
geografia surâsului o știu pe de rost
de pe buze prin cord coboară spre glezne
coloana iubirii destramă timp anost
prin vraja timplui nu circulă bezne.
avalanșe de poeme coboară spre călcâie
izvoare de emoții scaldă mari pasiuni
cu magica splendoare țin gândurile-n frâie
când lumini de aur se împletesc cununi.
o vară de poveste am cumulat în cord
magnolii roz au înflorit a doua oară
parfumul diafan plutește spre nord
estompând tămâia și mirosul de ceară.
slove care zâmbesc lumii îi acord
boemia sufletului nu vreau să moară.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Complexitate de idei
pentru Otilia Stancu
se prăvălesc emoții ca o avalanșă
fluidități de gânduri se scurg în clepsidră
înot în valuri tulburi ca o hidră
și cuceresc cu versul a poeziei branșă.
lumina mă privește sentimental poet
dialectici îngerești picură din condei
adâncimi de suflet scot pe rând idei
beții de cuvinte le transcriu discret.
fericiri transcendente le așez în salbă
o port cu mândrie în lumea întreagă
ca romanța inimii ce mă umple de vlagă
vibrantă ca timpul într-o caleașcă albă.
viața mea-i complexă nicicând vagă
înflorește-n ramuri ca florile de nalbă
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Eu sunt calea, adevărul și viața"
dincolo de mine nu e decât uitare, în mine doar visare,
iar ce-i în spate chiar nu contează, sau cel puțin așa cred acum
și atunci I-am atins poalele hainei și L-am întrebat
încotro Doamne? încotro?
fiecare cu drumul său, dar nu căuta jar în cenușa stinsă
îmi frângeam cuvintele în mâini căutând să înțeleg
de ce urmele mele dispar sub privirile mele
(în fiecare clipă se întâmplă ceva memorabil)
și rătăcindu-mi urmele, cine mai poate să-mi urmeze
mi-am cercetat cugetul să prind măcar o fărâmă
dar adevărul se rostogolea acoperit de avalanșe de minciuni
(minte-mă, dar minte-mă frumos te rog)
și minciuna își spulbera semințele în toate colțurile lumii
inimă pustie, cui mă lași? întreb fără șanse de răspuns...
dar inima își vede de ale ei, bătându-se pentru fiecare strop de viață
(viață, viață, un crâmpei legat cu ață)
[...] Citește tot
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Suntem făcuți mai mult din noapte
Suntem făcuți mai mult din noapte.
Prezentul cu scânteia lui nu poate
să lumineze-abisurile toate
Și veșnicul amurg din noi.
Din când în când doar ies din adâncime
Ca niște vietăți din fund de mări
Necunoscute amintiri
Ce parcă nu sunt ale noastre,
Fragmente dintr-o viață pe care n-am trăit-o,
Crâmpeie care-ncearcă zadarnic să se-adune;
Un braț, o țeastă, lacul unui ochi
Cu nuferii pe care nu-i cunoaștem
Și-o luntre ce ne cheamă cu vâslele de vis.
În marii munți de-ntunecime
Sunt osândit să sap necontenit:
Ce voi găsi în adâncime,
Comoara unui gând nemărginit
Sau vechea stearpă-ntunecime?
[...] Citește tot
poezie clasică de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluturare de aripi în frig
ascunde-te în singurătatea ninsorii,
povara unei depărtări se împarte la doi,
pe obrajii tăi sunt urmele amândurora,
a trecerii prin închisoarea iernii,
acum oamenii de zăpadă au devenit
mai empatici
decât cei adevărați,
acum,
oamenii își caută inimile înghețate
prin cenușa caselor,
în iarna inchiziției absolute,
lacrimile sunt prohibite,
poți plânge cu ceara fierbinte
a lumânărilor aprinse de Crăciun,
poți plânge trecerea anilor
de fum
pe umărul meu translucid,
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Inimă
Inimă de ceară,
Fierbinte,
Te topești
În tumut de cuvinte...
Inimă de mătasă,
Ca un râu de sentimente
Schimbătoare mereu.
Inimă de sticlă,
Transparentă și rece,
Pe care picuri de ploaie trec
Ca o avalanșă de stele,
În oceane de miere...
Inimă de chihlimbar,
Un poem ruginiu
Pe care îl cunosc din copilărie,
Înger cu
Inimă de metal,
Ca un dangăt de clopot sunând
Până dincolo de mormânt.
Inimă de dor, de fluture care zboară
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Intact
să scriu acum
despre ce se vinde și despre ce ar face să se miște ceva sub toată avalanșa de plastic sub care sunteți îngropați
ar fi o minciună
să încerc să înțep
măcar un nerv
mi-ar trebui
un ac lung de ură și nu-l am
să pornesc micii păianjeni ai dramei să fabrice noi pânze de teribilism și spaimă ar fi inutil și nu mai e loc pentru asta
m-am înconjurat de beatitudine
sunt într-o transă de serenitate
stați departe
stați departe
e o graniță minată în jurul minții mele
o aură magică
o plasă electrificată de dragoste
n-ai să treci
n-am să te las
sunt singură pentru o vreme
e un loc în timp unde aș vrea să mă întorc
să am părul negru lung răvășit
[...] Citește tot
poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Râs
E timpul meu să râd, să fiu iar vesel
Chiar fără de motiv, doar pentru tonic
Să-mi fac mintea cu suflet tot armonic
Și inimii, de-are necaz, să îi zic... lese-l.
Să simt că fruntea descrețește-adâncuri,
Că ochi-mi sunt lucioși, se sparg în stele
Și dinți umbriți scot albul de sub piele
De buze se-aninând de colțuri, din rărunchiuri.
Trup să-mi tresalte-n zvâcnete, avalanșe,
Poate și lacrimi să îmi dea de-atâta bine
Și să mă-ngenunchiez, mă prăvălesc pe vine...
Din poze, instantanee pereții să-mi fac planșe.
Și glasul cu inflexiuni în descărcări promise
Doar să irumpă-n hohote-unicat, să m-umple;
Să simt că nu mai pot -fragil ferice în tâmple-
De atâta râs, de OM... Singur ce-o fac... și-n vise!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 septembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motelul viselor
Escala rutelor pretinse
Din lumea mariajelor pe veci...
Tumultul de minciuni pe buze ninse
În avalanșe de rupturi, de inimi reci.
Bărbați, femei necunoscute,
Perpetuu se aruncă în extaz
Sătui, sătule d-ore petrecute
În așteptări de sex pierdut și de necaz.
În gemetele zilei dintre nopți
Un vălmășag nebun de șefi cu secretare,
De tinere zglobii cu Don-Juani copți,
Își pregătesc în gând, cuvinte de iertare.
Se-ntorc sleiți de zbucium din amor,
Rămași cu amintiri pentru nesomn...
E drogul pentru rănile ce dor,
E visul "ușuraticei" de-a se iubi c-un "domn".
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 iulie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu plânge
ai umerii goi
ca două valuri
aruncate-n vâltoarea furtunii
ai buzele moi
înfășurate în cuvinte
și strivite de sărutări
ce se rostogolesc
ca o avalanșă de pietre
spre inimile noastre
secate de soare
vorbește-mi în tăcere
despre iubirea ascunsă-n emisfere
despre al nouălea cer
plin de cocori și de chire
ce învață din nou să respire
părul tău mătăsos
încrustat în abanos
[...] Citește tot
poezie de Mihai Chira
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre avalanșe și inimă, adresa este:
