Citate despre boi și sat
citate despre boi și sat (inclusiv în versuri).
Nu te așeza niciodată la banchet lângă țăranul ce se îndestulează din carnea boilor săi.
aforism celebru de Pitagora din Legile morale și politice
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Din cronica satului
În sat la noi, să tragă carul,
Rămas-au calul și măgarul.
Că boul azi, dintr-o prostie,
A fost ales la primărie!
fabulă epigramatică de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Hăis și cea politic
Aleșii se-atacă,
Sunt puși pe arțag;
La țară săracă
Nici boii nu trag.
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevăr bâlbâit
Zice-un bâlbâit din satul,
De la coada boului:
Ciorbea-i avo-ca-ca-catul,
Po-po-po- popoului...
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Boii
Astăzi, când tractorul ară,
Boi nu mai găsești la țară,
Însă, de privești atent,
Îi găsești în... Parlament.
epigramă de George Budoi din Epigrame (9 aprilie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Carul apropiindu-se de vulpe, țăranul ce mâna boii o vede și, crezând că-i moartă cu adevărat, strigă la boi: Aho! Aho! Boii se opresc. Țăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape și, văzând că nici nu suflă, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?! Ti!... ce frumoasă cațaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoiu! Zicând așa, apucă vulpea de după cap și, târând-o până la car, se opintește ș-o aruncă deasupra peștelui.
Ion Creangă în Ursul păcălit de vulpe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țăranul român
A fost ca boul, consecvent,
Forțat la munca colectivă;
Acuma este-un mort latent,
Că n-are bani nici de colivă!
epigramă de Dumitru Râpanu
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar oamenii noștri de stat!... Ochi au și nu văd, urechi au și nu aud, căci totdeauna au luat cărbunele cu mâna sărmanului țăran, care, la urma urmelor, tot el a plătit gloaba. Vorba ceea: "Capra b... și oaia trage rușine". De-ar ști boii din cireadă ce mână bicisnică îi duce la tăietoare! - Dar nu știe sărmanul dobitoc și de aceea tace și rabdă! Duce în spate toate sarcinele și hrănește pe netrebnicii cari își râd de dânsul! Păstori nu-s, și cânii lipsesc. Ș-apoi știi că într-un sat fără câni se primblă mișeii fără băț!...
Ion Creangă în Scrisori
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țăranul mergea pe lângă boi și-i tot îndemna să meargă mai iute, ca s-ajungă degrabă acasă și să ieie pelea vulpii. Însă, cum au pornit boii, vulpea a și început cu picioarele a împinge peștele din car jos. Țăranul mâna, carul scârțâia, și peștele din car cădea. După ce hoața de vulpe a aruncat o mulțime de pește pe drum, bine... șor! sare și ea din car și, cu mare grabă, începe a strânge peștele de pe drum. După ce l-a strâns grămadă, îl ia, îl duce la bizunia sa și începe a mânca, că ta... re-i mai era foame! Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul.
Ion Creangă în Ursul păcălit de vulpe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tricolorul
Albastru, române, ți-e steagul,
Dar știi tu de ce? Să te-nvăț.
Albastru-nsemnează ciocoii,
Și tot ce-ți aduni tu cu boii
Din mila căldurii și-a ploii
Al lor e, și-acum și de-a pururi,
Și-al tău, cerșetorule, un băț.
Dar rabdă, c-o fac din iubire:
Să tem că te duce-n pierire
Belșugul prin trai cu răsfăț.
Și galben, române, ți-e steagul.
Iar galbenul spune de voi,
De cei de la pluguri, țăranii,
Voi galbeni de foame sărmanii,
De boli purtate cu anii
La scară, și dracul vă ducă!
Stăpânii au scumpe nevoi:
Va banque și dineuri și păsuri
Și-amante cu cai și mătăsuri,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare către bunicul meu, învățătorul Marin Păunescu
"Tu să te ții de carte, măi băiete" (M.P.)
N-am apucat, iubite tată-mare,
Să-ți scriu, altundeva și altcândva
Deși, probabil, tot ce-am scris în viață,
Este răspunsul meu pe adresa ta.
Te rog să-mi ierți această tutuială,
Dar a mă mai preface este greu
Și-atunci când m-adresez cu "tu" înseamnă
Că te tratez ca și pe Dumnezeu.
Învățătorul meu cel mai de seamă
Ai fost și ești și cred c-ai să rămâi,
Tot ce-am aflat în viață de la tine
E și acum temeiul meu dintâi.
Și după viața ta de dascăl tragic,
Nici pensie nu ai avut în sat,
Pe patul morții te-a găsit scrisoarea
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Rugă pentru părinți (a două ediție, adăugită) (ianuarie 1998)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Textele de mai jos conțin referiri la boi și sat, dar cu o relevanță mică.
Hărțuire
Deși mai bateți apa-n piuă
se crapă domnilor de ziuă
că nici țăranul nu se lasă
și-i dă de zor în bot la coasă
Să fie naibii pregătită
să taie ca o dinamită
să nu mai miște niciun pai
în gura porcilor din rai
Bate țăranul coasa-n bot
păi asta domnilor nu-i tot
c-ar giugiuli-o pe măiastră
dar dacă-i rupe iar o coastă
Că umlbă lelea iar prin târg
și boii râd și câinii plâng
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fabula boului sacru
După ce o vreme, de mulți boi votat,
Ajuns președinte mare peste sat,
Boul Apis care era bou străin,
Și doar după nume părea bou divin,
Se-nscrisese-n cursă pentr-un nou mandat...
Însă candidata vacă l-a-ncurcat,
Adunând și ea mai multe procente,
Impunând în sat confruntări decente
Între două vite cu speranțe mari,
Să conducă satul de pe cai mai mari.
Aștepta, deci, satul la televizor
Confruntarea care să le dea și lor
O idee mică, să aleagă-apoi,
Vaca, sau pe boul cel ales de boi...
Doar că știind staff-ul boului din post
Că-n limba română el mugește prost
Și că ar putea el lesne-a fi învins
Cu idei, de-o vacă, staff-ul dinadins
Refuza-ntâlnirea pentru dialog,
Motivând că boul, ba este olog,
[...] Citește tot
poezie de Pavel Lică din Animale politice
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Boii
Nu e banc, nu e șaradă,
Nu-i putință de tăgadă:
N-au țăranii în prezent,
Câți avem în Parlament!...
epigramă de George Budoi din Politică și politicieni (8 decembrie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Boii (variantă)
Nu-i nevoie de dovadă,
Fi'ndcă este evident:
N-au țăranii în ogradă
Câți avem în Parlament!...
Boul și măgarul
Pe pajistea scaldata in bronz si soare
Pe drumul dintre
Zlata si
Cahul,
Venea un bou voinic si mare
Si era ferice si satul
Dinspre hartoape pe haul de lumina,
Umbrind cu trupu-i schilav tot platoul,
Un biet magar, venind inspre colina
Se intalneste nas in nas cu boul.
-Ce-i cu tine mutra pirpirie, -
Intreaba boul.
Ce mai este nou?
Si i-a raspuns magarul: -
Ce sa fie?
Deocamdata-i rau stimate bou.
De cand ma stiu, ma lupt cu disperarea
Intr-una stors de vlaga, fara rost,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Agârbiceanu din Poezii -Ed Tineretului 1967
Adăugat de Elita
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țăranul mileniului IIl
Cu boul și un plug știrbit,
Pe țarină se-ncovoiază,
Din zori și până-n asfințit!
Și nimeni... nu îl plagiază.
epigramă de Valentin Groza din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața e un teatru
Viața este ca un teatru, unde actorii suntem noi.
Acțiunea nu e scrisă, o creăm după nevoi.
Mulți regizori sunt pe lume, care încearcă-n fel de fel
Drum în viață ca să ne facem, numai cum gândește el.
Chiar de mici, la grădiniță, ori în școală când suntem
Dă povețe fiecare și ne-ndeamnă ca să mergem
Pe un drum bătut de alții, fără ca să mai gândim,
Ca în viață să ajungem buni ascultători să fim.
Dacă încerci la vreun examen, gândul să-l destăinuiești
Și să spui cu-a tale vorbe lucrul care-l gândești,
Respectând ideea-n sine, încercând să o dezvolți,
Dar nu zici cum zice domnul și tu te dezici de toți,
Încercând să ieși din turmă, cercetând în fel și chip,
Îți vor demonstra prin notă rezultatu-i de nimic.
Tu în seamă nu-i lua. Ei sunt aceea care
N-au făcut în viața lor, ce dorita fiecare.
Sunt ca boii de la plug, ducând jugul în spinare
Și mânați, pocniți din bici, de-un țăran, ca orișicare,
[...] Citește tot
poezie de Adrian Timofte din Memoria clipei (2013)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sare cât să mă omoare
ciutele decapitate
s-au întors pe lângă sate
și le cheamă pe fecioare
fără mamă
despuiate
foaie verde trei alune
babele să se adune
hora munților din apă
luna coapselor de iapă
carul boilor de tină
se răstoarnă în surdină
ciute, ciute
și cornute
își dau cornul pe lăute
își dau limbile asprite
pe furnici înghesuite
sare cât să ne omoare
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici în vin nu mai găsesc adevărul
dar măcar viața se vede un pic mai rose
oricum nu-mi beau amarul din cristal
mă îmbăt țărănește din cornul boului
direct de la slăvina cerului sorb infinitul
precum zamolxe își bea țărâna din ulciorul cu țâță
apoi îmi râd în barbă de fiecare nouă moarte
sughiț stele și râgâi demoni
împletesc păpădii până-n soare
un fel de lanțișoare pentru caleea laptelui
doar am libertatea cioplitorilor de cuvinte
de aici mesele rotunde și talk-showurile
unde ne ciocnim adevarurile vietii de minciunile iubirii
până la ultimul ciob afumat
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despărțire
Rămas bun țarină a belșugului
Și-a copilăriei mele cuib de cuc!
N-o să mai cresc, n-o să mai cânt pe drumul plugului
Și smuls de lângă boii blânzi, mă duc, mă duc...
Dacă mi-ar crește umbra-n câmp altoii,
Precum tot câmpul îmi va crește-n gând.
Prin tină și pe trup cu biciul ploii
Pe drumul toamnei aș porni cântând.
Știu: plugu-n șură mi s-a rugini,
La poartă doi părinți bătrâni vor plânge,
Sub cer strein și mohorât voi rătăci
Fără de țintă, fără soare, fără sânge...
Pe-aici va arde vara înăbușită-n buruiană,
Un loc în strana dreaptă va fi mereu pustiu.
Mama va duce flori și-a plânge la icoană
Și satul va fi trist că nu mai viu...
poezie de Emil Giurgiuca din Anotimpuri (1938)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre boi și sat, adresa este: