botez şi timp

Epitaful crâşmarului

Crâşmarul rotofei ca un buhai
Petrece fără teamă de păcat,
El locul şi-a asigurat în rai
Sevind, tot timpul, vinul "botezat".

epitaf epigramatic de Constantin Dragodan din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt Albulescu V. Iorgu, aşa sunt în toate actele. Când tata m-a botezat, m-a botezat cu un prieten de şpriţ, pe care-l chema Constantin, iar maică-mea a tăcut din gură şi n-a scos niciun sunet, dar din momentul în care am început să înţeleg, mi-a zis tot timpul Mircea.

Mircea Albulescu în ziarul "Jurnalul Naţional" (aprilie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nunţile, botezurile, înmormântările, hramurile, sărbătorile religioase(Paştele şi Crăciunul), ritualurile de Anul Nou... au fost pentru mine tot atâtea întâlniri cu miracolul.

Matei Vişniec în Caragiale e de vină (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că aveam vreo 5-6 ani. Ştii că în slujba bisericii catolice erau, pe vremea aia, ministranţii, nişte băieţi, copii îmbrăcaţi foarte frumos, care participau la slujbă şi ajutau preoţii. Am avut această mare dorinţă să fiu şi eu acolo, printre ei. A fost foarte complicat, că mama trebuia să-mi explice de ce nu se poate, că eu sunt ortodox, că m-a botezat aidoma tatălui meu.

Mircea Albulescu în ziarul Adevărul (5 aprilie 2012)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am plecat la aproape 50 de ani din România. Muncisem mult, câştigam un salariu şi jumătate, aşa că am putut să-mi ajut toată familia; am cununat, am botezat. În lumea în care am ajuns am văzut ce înseamnă libertatea, demnitatea, informaţia... Am muncit în România 40 de ani şi am o pensie. Am muncit în Suedia 6 ani, care după ce treci de 50 de ani înseamnă dublu. Am jucat teatru şi acolo, la Teatrul din Malmö şi am condus un club al românilor.

citat clasic din Vasilica Tastaman
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te caut - te chem

Te caut... şi nu-ţi găsesc nici umbra
Şi ochii plâng si plânge-ncet vioara
Eşti zbor de flacară-n prag de seară
Şi vântul ce-mi bate aspru-n primăvară.

Mai caut drumul ce va-ntoarce timpul,
Când vremea din-naltul ceas
A botezat pământul cu iubire
Şi chipul tău în suflet mi-a rămas.

Te-ai întrebat vreodată,
Ce-nseamnă pentru tine?
Fereastra de -ntuneric,
În nesfârşita zare...

Trecutul timp, pământul amintirii
Când liliacul este iar în floare.
Vino să alergăm, aşa cum am visat
Şi să ne bucurăm în zi de sărbătoare.

poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria

Mai înainte
de toţi vecii
Te-ai încropit
din raza de soare
şi ţi-ai dat ofrandă
Trupul Tău,
Duhul Sfânt ţi-a pus pecetea
Celui ce avea să răstălmăcească
lumea fără margini,
nu plânge,
Maria,
din jale am căpătat
identitate
şi din răstignirea sub formă
de Cruce
ne-am botezat Închinării,
aşa am căpătat
din fagure de lacrimi,
Crezul,
sărut Mâna, Maică,

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ţoanţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-i pasă lui Radu Vasile? Şi-a pus el dinţii? Şi i-a pus! Şi-a renovat el vila din temelii, instalându-şi nu mai puţin de cinci aparate de aer condiţionat? A făcut-o şi pe asta, fără să scoată un ban din buzunar. A rezolvat el problemele economice? Nu, pe astea nu le-a rezolvat, că doar nu-i prost. El are altă treabă la ora asta: o ţine tot într-o nuntă şi-un botez.

Corneliu Vadim Tudor în despre fostul premier al României, Radu Vasile
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ironie feroviară. Să botezi "Săgeata" un tren care face cinci ore de la Simeria la Târgu Mureş.

aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2019)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contrast fără contrast

Mare albastră, cer senin
Intre ele, apus sublim
Nori de lebădă pe val
Albastru sau contrast

Splendoare de apă şi aer
Cerul adevărat, unde e?
Sus sau jos, jos sau sus?
Comparaţie cum să faci..

Contrast fără contrast
Stele sus, jos stele
Luna pe mare, lună pe cer
Nedumerit mă scald...

Stele plutesc pe mare
Inot, nu le pot prinde
Stele pe valuri de cer
Incerc să zbor la ele

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ospătarul

Nu slujeşte la altar,
Nu e preot ‒ n-are har,
Omul nostru e creştinul
Ce botează zilnic vinul.

epigramă de George Budoi din Epigrame (12 martie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba română

Timp care curge, timp ce purcede
În urmă-ne multe n-or să rămână,
Dar niciodată nu se va pierde
Doamna frumoasă, limba română.

S-or duce zilele, iubiri fără margini
Vor trece sub marea uitare stăpână,
Dar niciodată n-o cădea în paragini
Doamna românilor, limba română.

Cuvântul ei dulce ne este nume
Glasul ei cântec mereu ne adună,
Bunii şi răii nu au pe nume
Mai sfânt decât ea, decât limba română.

Pământu-acesta cât ne rămase,
Munţii cu vulturi, marea cu spumă
Stau sub lumina ce arde în case
La fiecare, limba română.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Duţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici nu mă laşi, nici nu mă dai

ce-ai pus în şoapta florilor de mai
de încă-mi înfloresc salcîmii?
nici nu mă laşi nici nu mă dai
uitării scrise-n spuza vremii

ce-ai pus în dor de mă-nfior
când pielea mea te strigă-n noapte
de ce-n retină mi-eşti covor
de palme buze şi de şoapte?

ce-ai pus pe tâmplă când o mângâiai
de-mi unelteşte gând cu gând
şi cum să-i spun inimii - Stai!
când fluvii roşii simt curgând

ce-ai pus pe sâni de-mi tot tresaltă
când îţi respiră amintirea
resimt şi-acum gura-ţi o daltă
cioplind sărutul şi iubirea

[...] Citeşte tot

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criză mare, mon cher!

Crăciun, Revelion şi Bobotează,
Ne-a ieşit iar băutura pe urechi.
Şi încă două săptămâni durează
Aceleaşi sărbători... pe stilul vechi.

epigramă de Vasile Iuşan din Postelectorale (2010)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spovedanie (Nu beau)

Nu beau,
Nu cânt
Şi nu iubesc!...

Sunt ca un vechi răboj de lemn,
Pe care-ncep să-mi recitesc
Înfrângerile-n sens invers,
Că-n suflet, fiecare semn
De pe răboj se schimbă-n vers...

Privesc pe cei ce trec mereu
Pe jos, pe sus, pe străzi, prin gări -
Botezuri, nunţi şi-nmormântări,
Şi parcă-n fiecare grup
Obiectul principal sunt Eu,
Ca aurul lichid din stup...

Şi mă revăd aşa cum ieri,
Şi patruzeci de ani în şir,
Schimbam cireşii-n palmieri,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Adevărul literar şi artistic, V, nr. 193 (17 august 1924)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

El a apărut pe lume în satul Rukina, lângă mânăstirea Sfântul Kiril. Asta s-a petrecut la 8 mai 6948 de la Facerea lumii, anul 1440 de la Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în ziua pomenirii lui Arsenie cel Mare. Şapte zile după aceea a fost botezat cu numele lui Arsenie. În aceste şapte zile, mama lui nu a mâncat carne, ca să îl pregătească pe nou-născut pentru prima împărtăşanie. Patruzeci de zile după naştere, ea nu s-a dus la biserică şi a aşteptat să i se cureţe carnea. Când carnea ei s-a curăţat, s-a dus la slujba din zorii zilei. Lăsându-se să cadă la pământ în pridvor, a rămas aşa câteva ceasuri şi a implorat pentru pruncul ei un singur lucru: viaţă. Arseni era al treilea copil al ei. Cei născuţi înaintea lui nu trecuseră de primul an.

începutul de la Laur, Cartea cunoaşterii de Evgheni Vodolazkin (2012), traducere de Adriana Liciu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

De bobotează

Să-i fie-n casă anul cu noroc
Şi pragul bunăstării să îl treacă,
Părintele stropea cu mir şi busuioc
Şi tot sorbea, de zor, din... Busuioacă.

epigramă de Gheorghe I. Gheorghe din ziarul "Viaţa Buzăului" (19 august 2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui barman care diluează băuturile

Desigur, când botezi, la bar, coniacul,
Gândind că îi fereşti de cele rele,
Romantic, tu doreşti a-ţi face veacul,
Visându-te... culegător de stele!

epigramă de Dimitrie Bălan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Enghidu

A murit Enghidu, prietenul meu,
care ucise cu mine lei.
(din poemul Ghilgameş)

I

Priveşte-ţi mâinile şi bucură-te, căci ele sunt absurde,
Şi picioarele priveşte-ţi-le, seara, drept cum stai,
Atârnând spre lună.
Poate că sunt mult prea aproape ca să mă vezi,
Dar şi aceasta e altceva decât nimic.
Mă voi face depărtare, ca să-ţi încap în ochi,
Ori cuvânt, cu sunete de mărimea furnicii,
Ca să-ţi încap în gură.
Pipăie-ţi urechea şi râzi şi miră-te că poţi pipăi.
Pe mine însumi mă dor, în scurtă trecere.
Mi-am întins privirea şi ea a întâlnit un copac,
Şi el a fost!
Umerii priveşte-mi-i, şi spune-ţi că sunt cei mai
Puternici pe care i-ai văzut, după iarbă şi bivoli,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nichita Stănescu din Dreptul la timp
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei semnături de pix

Ziua vine şi pleacă
Unde se duce... oare
Napoi in altă lume?
Sau îsi sapă groapă?

Calendarul-i un act
De deces al zilei fix
Mai punem pe el punct
Priveghi notat cu pix

Nerăbdători asteptăm
Să o sărbătorim...
Cimitirul zilelor
Rămâne amintire

Al nostru e inainte
Neprecis şi nefixat
Incă nu mi-am notat
Când nu voi mai scrie sloave

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!