Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

brânzeturi și frumusețe

Citate despre brânzeturi și frumusețe

citate despre brânzeturi și frumusețe (inclusiv în versuri).

Vasile Vulpașu

Prozatoarei Violeta Urdă

Proza ce părea frumoasă
Si ca urda de gustoasă,
Astăzi nu mai e asa...
Are prea mult "zer" în ea!

epigramă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Beligan a spus că vrea să moară pe scenă. E logic, gândiți-vă, dacă aș croșeta foarte frumos, aș dori să croșetez până când îmi cade croșeta din mână. Un cioban vrea să facă urdă și caș toată viața lui, cât timp mai poate să poarte donița.

citat clasic din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Anthelme Brillat-Savarin

Un desert fără brânză este ca o femeie frumoasă căreia îi lipsește un ochi.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la brânzeturi și frumusețe, dar cu o relevanță mică.

NUME NEPOTRIVITE, JENANTE, EXTRAORDINARE ETC. (U)

Deși îl cheamă Uliu, nu este răpitor.
Deși îl cheamă Uluitu, nimic nu-l poate ului.
Deși îl cheamă Uncheșu, e copilaș.
Deși îl cheamă Ungur, este oltean.
Deși îl cheamă Ungureanu, este moldovean.
Deși o cheamă Unguroaica, este româncuță sadea.
Deși îl cheamă Unguru, este român curat.
Deși îl cheamă Untaru, nu face unt.
Deși îl cheamă Urâtu, este un bărbat frumos.
Deși o cheamă Urâta, este o femeie frumoasă.
Deși îl cheamă Urdă, nu-i place urda.
Deși îl cheamă Urdăreanu, nu face urdă.
Deși îl cheamă Ureche, nu e-ntr-o ureche.
Deși îl cheamă Urecheatu, nu are urechi mari.
Deși îl cheamă Uriașu, este pitic.
Deși o cheamă Uritescu (nume care vine de la urât), e foarte frumoasă.
Deși îl cheamă Ursaru, este pictor.
Deși îl cheamă Ursu, nu se lasă păcălit de vulpe.

[...] Citește tot

în Nume nepotrivite, jenante, extraordinare etc (5 mai 2020)
Adăugat de George BudoiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Petru Ioan Gârda

Țapul și berbecul

- Privește, zise un berbec,
Vorbind la umbră cu un câine,
Ce-avere are-un țap zevzec,
Iar eu o duc de azi pe mâine.

Cum, dracului, acest bărbos
A adunat așa avere,
Când eu sunt berc și zdrențăros
Și nu am bani de-un țap de beeeere?

Vorbind de lapte, caș, vecine,
Cum poate oare-acest gunoi
Să strângă mult mai mult ca mine,
Când am cu mult mai multe oi?

- Să știi că nu întâmplător:
E tandru cu-ale lui frumoase,
Fiind mereu la fundu' lor
Și uite cât îs de țâțoase.

[...] Citește tot

fabulă de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Guvernul a devenit sau era mincinos?

S-a scumpit din nou osânza,
Prețul cărnii îl-are brânza,
Doamne, repede-ați uitat,
Ce frumos v-ați lăudat...

epigramă de din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nimeni

nu știe unde au dispărut
șoarecii din casă au ple
cat (?!)
și ne-au lăsat un mic
șoarece gri de lemn de cireș
în ascunzătoarea lor din cămara um
plută
cu de toate pentru izolarea
trecută la prezent nimeni
nu reușește să afle enigma
erai obișnuită să vină șoricica
și să vă uitați în oglindă
când te pieptănai nu era din aia electrică
ne uităm la cap
cana
goală nefolosită de ani de zile
brânza neronțăită de șoarecele de lemn
de cireș frumos modelat

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Bunduri

Veniți

Veniți creștini – ca toți păgânii,
Ca să vedeți cum vede chiorul,
Ce bine mai trăiesc românii
Și cât de tragic e umorul!
...
Veniți în dimineața serii,
Ca să urlați cu dulce glas,
Când Țepeș mângâie boierii
Și Venus se scobește-n nas!
...
Veniți ca să priviți în noapte,
Cum Don Quijote-și bate mânza,
Cum rage Apis calm, în șoapte
Și ce frumos miroase brânza!
...
Priviți zambila din pelagră
Și-o să vedeți – iubind infernul,
Cam cât de sus e Marea Neagră
Și unde a căzut Guvernul!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doruri mistuitoare

mi-e dor de satul cu casa bunicii
de jocul cu cocoșul cu caprele cu câinii
de hora veseliei cu bătuta opincii
de cireșul din poartă și din fundul grădinii.

mi-e dor mereu de liniștea din sat
de rochia frumoasă din dantelată pânză
când la biserică mergeam la confesat
de Duminici răsfățate cu plăcintă cu brânză.

mi-e dor mereu de casa părintească
de părinții mei cu suflet de aur
sunt doruri care mă mistuie mă seacă
sunt amintiri de viață strânse în tezaur.

sunt gânduri care vin și apoi pleacă
mereu împodobite cu cununi de laur.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Grigore Alexandrescu

Șoarecele și pisica

Un șoarece de neam, și anume Raton,
Ce fusese crescut sub pat la pension,
Și care în sfârșit, după un nobil plan,
Petrecea retirat într-un vechi parmazan,
Întâlni într-o zi pe chir Pisicovici,
Cotoi care avea bun nume-ntre pisici.

Cum că domnul Raton îndată s-a gândit
Să o ia la picior, nu e de îndoit.
Dar smeritul cotoi, cu ochii în pământ,
Cu capu-ntre urechi, cu un aer de sfânt,
Începu a striga: "De ce fugi, domnul meu?
Nu cumva îți fac rău? Nu cumva te gonesc?

Binele șoricesc cât de mult îl doresc
Și cât îmi ești de scump, o știe Dumnezeu!
Cunosc ce răutăți v-au făcut frații mei,
Și că aveți cuvânt să vă plângeți de ei;
Dar nu sunt cum crezi; căci chiar asupra lor
Veneam să vă slujesc, de vreți un ajutor.

[...] Citește tot

fabulă clasică de
Adăugat de Doina BumbuțSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Satire si fabule" de Grigore Alexandrescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -9.90- 4.99 lei.

Colo jos, colo mai jos / Păcurarul sătul de oi

Colo jos, colo mai jos
Oi linoi, linoi, lăr Doamne
Ce turme de oi s-o scos
Pă râtuțu cel frumos!
- Da la turmă cine-și umblă?
- Umblă-și Lariu, păcurariu,
C-on topor încolțurat,
C-on fluier înverigat.

- Lăsa-v-oi la lupu oi.
De când umblu după voi
Tăt am albit ca și voi.

Strigă-o oaie pistrioară:
- Nu ne lăsa nici pă noi
Iară noi te-om dărui
La Crăciun c-on suman bun,
La Păștiță cu jintiță,
La Sângeorz c-on miel frumos,
La Ispas c-on bulz de caș.

folclor românesc
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O săptămână cu femeia albastră

te-au dus la spitalul de nebuni
ai nevoie de liniște ziceau și de un pat bun
se scumpise brânza de capră (încă de luni)

marți vă băgau (în nas) câte o pană de gâscă plouată
curățau gândurile ca pe sinusuri
puncție mentală îți facem (erai în armată)

culcat (zicea sergentul) sforăiați cu gândul la femeia albastră
era departe dar vorbea frumos (vorbea cu sânii)
miercuri auzeai cum apare la fereastră

joi mai era acolo (la nebuni) un maior de securitate
l-au închis într-o cameră fără lumină
vă împușc pe toți (ar fi zis) ba o-mpuști pe mă-ta în spate

vinerea se dezbrăcau cucoanele de ofițeri se dădeau una pe alta cu tuș
râdeau ținându-se de păr (așa ieșeau în curte)
veniți înapoi proastelor iaca venim acuș

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Dan CostinașSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valentin David

Metal cenușiu

Plumbul nu-i o vitamină, ci metal ucigător,
Care lent îți intră-n venă, te intoxică mortal,
Dinții-ți cad și în oglindă vezi o față ca de cal,
Ce rânjește din mașină-n drumul către abator.

Te transformi încet dar sigur, într-un sumbru cașcaval,
Purpuriile globule îți incărunțesc și mor,
Plumbul nu-i o vitamină, ci metal ucigător,
Care lent îți intră-n venă, te intoxică mortal

C-o iubită de-o noapte, te iubești în dormitor,
Ești viril, frumos, romantic, un Apollo actual,
Brusc se-aude-o pocnitură și un glonte-ucigător
Drept în inimă se-nfige, un deznodământ fatal...

Plumbul nu-i o vitamină, ci metal ucigător!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Traian Abruda

între Senta și Ostojicevo ziua

începe cu cereale risipite pe gresie –
o doamnă drăguță și un
guroaică de la cantină glumind în sârbește
sare în ajutor cu o mătură
.
pentru o și mai bună impresie
eu continui cu felii de cașcaval și salam
scăpate din mână
mânuind furculițe de argint foarte viu
.
cu lapte și ceai cu iaurt revărsate
în pictura-n ulei care în
fățișează un alun secular străbătătut de trasee
de veverițe-n căldura din iunie
.
spre masa de seara
prietenul Milan mă bate pe spate
și-mi spune: Traian
ziua are orele numărate! și
...

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Colinda nevinovată

Primiți cu bine aceste glume
Și colinzi nevinovate
De la strămoșii noștri lăsate.
Vă poftim după obiceiul vechiu
Trei vase pline cu curechiu
Și un vas cu moară acră
Care îndreaptă riga stricată.
Cămara să vă fie plină
De carne de porc, brânză și slănină.
Cosarele cu porumb sănătos
Hambarele cu grâu frumos.
Găinile să vă facă ouă multe,
Nutreț să aveți pentru vite cornuțe.
Otavă multă pentru oi
Iar pentru cai ovăz, trifoi.
Hospe de mazăre pentru capre,
Să umple la vară oalele cu lapte...

folclor românesc
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O icoană ești, prea scumpă doamnă

Tenul tău frumos și alb ca brânza,
Ochii de-un albastru celestal,
Se uită după tine-n pom și frunza,
Ești pusă pe al vieții-mi piedestal.

O icoană ești, prea scumpă doamnă,
Anotimpu'-n care frunza cade,
Ești numai o clipă dintr-o toamnă,
Ești amorul ce-n suflet îmi șade.

Mâini atât de fine, parcă-s de catifea
Mă mângâie ades pe fruntea goală,
Mă-nvăluie parfumul, aromă de cafea;
-Capul mi-l așez ușor la tine-n poală!

Și aștept să treacă toamna, într-o clipă,
Tu să-mi fii pe veci alt anotimp,
Dragostea în noi ca o nebună țipă...
-Îi vom acorda iubirii mai mult timp!

[...] Citește tot

poezie de (21 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan IsacSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

O bunică și-o copilă!

Într-un colț uitat de lume.. lângă podul dinspre moară
O bătrână și-o copila își duc viata-ntr-o căscioară.
Erau tare nevoiașe.. greu se descurca bunica
Își creștea cu multă trudă și iubire, nepoțica!

Dar necazul iute vine peste omul necăjit
Și fetița ei cuminte într-o zi s-a-mbolnăvit!
Tot a încercat bătrâna să găsească bolii leac
Dar degeaba... că nimic nu se leagă la sărac!

A pornit plângând bătrână la un doctor la oraș
N-avea bani ca să-l plătească, dar a luat un colt de caș!
Însă doctorul ii spune:,, - N-am cum să te-ajut bunica,
Până nu-ti aduci la mine, mai în grabă nepoțica!"

Lacrimi i-au brăzdat obrajii că n-avea cum să o poarte
Pe fetița ei bolnava la un vraci așa departe...
Dar mergând pe străzi buimacă a văzut în fața sa
O biserică frumoasa... pe o strada.,. undeva!

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vremuri râvnite

Eram copil, când limba mieilor înțelegeam
Și îmi păreau cele mai scumpe păpuși vii din lume,
Erau vacanțe lungi cu saci de amintiri de neuitat
Puși la păstrare acum, lângă comori din sfânta-mi bogăție.

Era pe vemea copilăriei mele,
Atât de ieftină și des găsită bucuria
Și-mi amintesc cât de săraci eram,
Că o păpușă din zdremțe de aveam,
Mă lăudam copilăros la toți copiii.
Acum nepoții noștri au de toate
Mă bate Dumnezeu să mint,
Dar tot mai des îi paște nemulțumirea, plictiseala
Și libertatea o înțeleg greșit.

Mâncam pe-atunci de foame poame acre sau nespălate din grădini,
Căci jocul nu-l întrerupeam ca să mânânc acasă,
Umblam desculță, plouată și dezbrăcată ca să mă călesc,
Așa mă sfătuiau părinții,
Și eram sănătoasă, fericită alături de copiii din vecini

[...] Citește tot

poezie de (3 iunie 2007)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E natural ca odată cu bătrânețea să vină moartea? Da, e foarte natural. Pe măsură ce cașcavalul, roșiile și bulionul, mai exact corpul îmbătrânește, devine teribil de evident că această închisoare plină de boli, este mult prea strâmtă pentru Spirit și el dorește să se elibereze prin moarte de ea. Prin ceea ce fals mintea, datorită fricii de extincție, numește moarte, pentru Spirit e cea mai mare descătușare și întoarcerea la starea non-duală originară dinaintea închisorii corporale, fals numită de minte, "nașterea mea"! Înțelegi acum, de ce spun că de fapt "Tu nu ai fost născut vreodată!", doar mintea visează o astfel de iluzie, exact ca într-un vis, în care visezi că te naști pe Marte trăiești 6000 de ani și mori. Și în visul tău, exact ca acum, tu nu te îndoiești de asta! Ce simplu și clar devine totul în prezența ta! E natural ca în Prezența Libertății, Libertatea să fie atât de simplă și de o frumusețe nepieritoare!

citat din
Adăugat de Stochițoiu George-AurelianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vremuri râvnite

Eram copil, când limba mieilor înțelegeam
Și îmi păreau cele mai scumpe păpuși vii din lume,
Erau vacanțe lungi cu saci de amintiri de neuitat
Puși la păstrare acum, lângă comori din sfânta-mi bogăție.

Era pe vemea copilăriei mele,
Atât de ieftină și des găsită bucuria
Și-mi amintesc cât de săraci eram,
Că o păpușă din zdremțe de aveam,
Mă lăudam copilăros la toți copiii.
Acum nepoții noștri au de toate
Mă bate Dumnezeu să mint,
Dar tot mai des îi paște nemulțumirea, plictiseala
Și libertatea o înțeleg greșit.

Mâncam pe-atunci de foame poame acre sau nespălate din grădini,
Căci jocul nu-l întrerupeam ca să mânânc acasă,
Umblam desculță, plouată și dezbrăcată ca să mă călesc,
mă sfătuiau părinții
Eram sănătoasă și fericită alături de copiii din vecini

[...] Citește tot

poezie de (3 iunie 2007)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre brânzeturi și frumusețe, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook