cătuşe şi viaţă

Purtăm cătuşele timpului toată viaţa.

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (15 iunie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om nu poate scăpa de lanţurile în care viaţa îl încătuşează decât atunci când tot ea acceptă să-l elibereze. Sub o formă sau alta, va rămâne încătuşat până îşi va însuşi lecţiile vieţii, preţul fiind acelaşi, indiferent de cătuşe.

Rita Drumeş în Staccato - Frânturi de viaţă (1 septembrie 2008)
Adăugat de radu negrea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Republica Moldova

Nu ai viitor nici mâine,
Cătuşele pe mâini ţi-s puse
Şi duci o viaţă ca de câine
Cu legi din junglă parcă-aduse!

epigramă de Teodor Popovici din revista Literatură şi artă, nr. 39 (1 octombrie 2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul iubeşte femeia, ucide pe cel ce nu-l lasă să aibă ce doreşte, se bucură de puterea muşchilor lui ori de ascuţimea gândului lui. Iar bucuria îi dă un ritm cât mai grăbit, îl preface întreg în ritm concret-ca dans şi ca sunet cântat, ca tact demiurgic, ca delicată frângere aliniilor aspre şi tari,-îl facr să uite tot ce e slab în el, îl "enthousiasmează";sufletul desprins din cătuşele materiei vibrează în sine, sfărmând materia, creând extazul incoştient de viaţă reală, de lume ori de personalitate: dă nebunia beţiei dionysiace, dă uitarea de sine a inspiraţiei apollinice, dă divinul aliaj al esenţei vieţii cu esenţa morţii în îmbrăţişarea Afroditei.

Vasile Pârvan în Datoria vieţii noastre (1920)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori n-am dorit să ajung la ţărmul mării nemăsurate, cu aripile unui cocor care zbura deasupra mea, să beau din pocalul înspumat al infinitului voluptatea covârşitoare a vieţii şi să simt numai o clipă, în vlaga încătuşată a pieptului meu, o picătură din beatitudinea fiinţei în care şi prin care iau naştere toate.

citat celebru din Goethe
Adăugat de Stetco Tamara Ligia
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am gândit că poate această destrămare dulce, această încătuşare plăcută, până la durere, aceste aripi care îmi creşteau trebuie să fie ceea ce oamenii mari înţeleg prin cuvântul "iubire", şi o clipă mi s-a părut că viaţa e numai mângâiere, cântec, iubire...

citat celebru din romanul Cartea Mironei de Cella Serghi
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clopotele învierii

Clopotele învierii –
Pumni de bronz
Şi de aramă –
Sparg cătuşele tăcerii

Sepulcrale
Din shakesperiana dramă,
În al cărei text re'nvie
Creştineasca bucurie
În cortegii triumfale
Şi-n aplauze bisate
Din cetate
În cetate!...
...
Gura
Omenirii, mută, ţipă:

Sunaţi, clopote...
Sunaţi...
Şi-n cetăţi însămânţaţi

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În toate timpurile, cartea cea mai bună a fost izvorul veşnicei tinereţi şi vieţii fără veac. În ea şi-a găsit singurele clipe de înălţare şi adevăratele prilejuri de îmbărbătare şi războinicul încătuşat în zalele dorinţei de a cuceri şi bătrânul gârbovit sub apăsarea grelelor încercări, şi adolescentul necunoscător în ale vieţii. Cu ea a cugetat filozoful, de ea a fost călăuzit savantul, din ea s-a inspirat artistul, prin ea a vieţuit călătorul.

citat din Paul I. Papadopol
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă a iubi înseamnă a-ţi încătuşa viaţa de fiinţa care te face să suferi mai mult decât oricare alta şi pe care, fără voia ta, o faci să sufere mai mult decât oricare alta, atunci pot spune că ne ţine captivi aici numai iubirea.

Cezar Petrescu în Omul din vis
Adăugat de caitlin
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

– Să crezi în dragoste, chiar dacă-i izvor nesecat de durere. Nu-ţi încătuşa nicicând viaţa inimii tale.
– Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric şi nu le pot pricepe.

– Iubita mea, sufletul nu este făcut decât să trăiască între lacrimă şi cântec.
– Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric şi nu le pot pricepe.

– Bucuria are viaţa scurtă ca picătura de rouă. Atunci când surâde, moare. Durerea este puternică şi de neînfrânt. Lasă fiorii dragostei să-şi trezească din nou lacrimile durerii în ochii tăi.
– Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric şi nu le pot pricepe.

– Floarea de lotus voieşte mai bine să se răsfeţe o clipă doară în lucirea soarelui, ca apoi să moară, decât să trăiască veşnicia iernii într-un biet mugur.
– Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric şi nu le pot pricepe.

poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăim libertatea cuvintelor dinapoia noastră, pentru ca în secunda imediat următoare să le încătuşăm şi să le ucidem.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărturisirea unui poet

N-am prins în viaţă vrednicie
Şi nici etapă mai mănoasă
La scris trăsnăi pentru vecie,
Ca azi... încătuşat în casă!

epigramă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce s-a întâmplat atunci, cum a fost împiedicată făptuirea păcatului monstruos şi inept de a ne vărsa sângele pentru apărarea graniţelor vrăjmaşilor noştri, a acelor graniţe, care de veacuri ne sufoca, a acelor graniţe, care sunt ca nişte tăieturi adânci şi dureroase în corpul viu al naţiunii, a acelor graniţe, care dacă nu vom reuşi să le spulberăm (1), ne vor încătuşa ca zidurile unei temniţe, la umbra cărora viaţa se ofileşte şi se stinge, ce s-a întâmplat atunci o ştim cu toţii!

Nicolae Titulescu în Inima României – discurs din 1915
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau să fac alegorie; socot că acest nivel de exprimare este desuet, depăşit, pentru că e convenţional ca sens şi discursiv ca expresie plastică. Delacroix încercase cu "Libertatea pe baricade" visul contemporanilor săi, Rosenthal crea tabloul "România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii". Ei s-au servit de alegorie pentru că n-au avut de model realitatea, ci idealul... Nu m-am documentat ad-hoc, cu popasuri "pe teren" şi bloc de schiţe. Pe această temă documentarea se săvârşeşte perpetuu, confundându-se cu viaţa.

citat clasic din Lucian Grigorescu (1959)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leningrad

Revenii în oraşul meu, pân-la lacrimi cunoscut, în toate,
Până la nervuri, până la ale copilului "maimuţe" umflate.

Te-ai întors aici, aşadar înghite cât mai mult şi repede
Untura de peşte din fluviale felinare leningrădene.

Află urgent ziulica de decembrie, în care din nou
Greţos strop de dohot e mestecat în gălbenuş de ou.

Petersburg! Eu încă nu vreau, nu vreau să mor;
Tu ai toate numerele mele de telefon neliniştitor.

Petersburg! Eu mai am încă multe, multe adrese
La care voi găsi ale morţilor glasuri stinse, funeste.

Eu trăiesc pe o scară neagră, şi în tâmplă, de ori o mie,
Mă loveşte, rupt cu tot cu carne, zbârnâitul de soneie,

Şi noaptea-ntregă aştept oaspeţi scumpi să vină pe cărăruşă,
Noapte-ntreagă mişcând din cătuşele lănţişorului de la uşă.

poezie clasică de Osip Mandelştam din revista "România literară", nr. 26/2008 (1930), traducere de Leo Butnaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt o persoană iritabilă care nu înţelege viaţa decât liric, muzical, la care sentimentele sunt mult mai puternice decât raţiunea. Sunt atât de însetată de miraculos încât numai miraculosul are putere asupra mea. Renunţ la tot ce nu pot să transform în ceva miraculous. Realitatea nu mă impresionează. Nu cred decât în intoxicare, în extaz şi, când viaţa obişnuită mă încătuşează, într-un fel sau altul evadez. Nu mai vreau ziduri.

Anais Nin în Incest (7 iulie 1934)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăim virtual

Am privit spre oameni
şi-am văzut durere,
tristeţe in ochi,
singurătate
şi neiubire.
Trecem nepăsători
pe lângă vieţi încătuşate
de neputinţe
fără să avem tăria
de a le vorbi.
Ne izolăm întro altă lume,
scriem pe bloguri despre tot şi toate
dăm sfaturi de credinţă
şi de trăire...
Avem N prieteni pe facebook,
am devenit dependenţi de liku-rile lor
ca de mângâierile celor apropiaţi.
Comunicăm şi-i iubim
fără să-i fi văzut vreodată,
le împărtăşim sentimentele,

[...] Citeşte tot

poezie de Angelina Nădejde (21 noiembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roşiorii de Vede

E-o viaţă, mai vânătă, mai stinsă
În burgul vechi de care îmi legai
Adolescenţa mea trudită şi învinsă –
Năvod de stele, vis şi putregai.

Îmi pare toamna mai fără conture
Cu miros de răşini şi de inert
Decât altdată barca ei uşure
Ce reteza nădejdile pe sfert.

Alţi oameni defilează pe 'nserare
Ca să-şi înghită porţia de timp.
Burghezi mărunţi, ei nu duc în spinare
Nici besne mari, nici ţăndări din Olimp.

Încătuşat pe-o rână în restrişte
A amuţit şi parcul ca un gând.
Pe bănci nu 'ncearcă nimeni să mai rişte
Să-i gâtuie tristeţile, râzând.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Pena din revista "Universul literar", an I, nr. 25 (20 iunie 1942)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căsătoriile nu sunt altceva decât nişte afaceri ale politicienilor şi preoţilor, nişte încătuşări la care oamenii aderă de bunăvoie. "Jurăm în faţa ofiţerului de stare civilă credinţă şi dăruire partenerului de viaţă..." - este o insultă adusă iubirii! A aduce iubirea în faţa preoţilor sau a politicienilor este cel mai urât lucru pe care îl poate face cineva; de fapt, este o crimă de neiertat. Iar asemenea legăminte sunt complet stupide: "Suntem de acord să ne căsătorim şi promitem că nu ne vom despărţi şi nu ne vom înşela niciodată." Nu înseamnă prin aceasta că punem legea deasupra iubirii? Legea este doar pentru aceia care nu cunosc ce este iubirea. Legea este pentru cei care sunt orbi, care au uitat limbajul inimii şi trăiesc doar prin comenzile minţii.

Osho în Iubire, Libertate, Solitudine
Adăugat de Adriana Georgiana Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acele legi, fiind alcătuite pentru aplicare universală, sunt într-un conflict perpetuu cu interesul personal, la fel cum interesul personal este mereu în conflict cu interesul general. Bune pentru societate, legile noastre sunt foarte rele pentru indivizii din care e compusă societatea, fiindcă dacă ele chiar ajung să protejeze odată individul, în schimb îl vor stânjeni, necăji, încătuşa pentru trei sferturi din viaţa lui.

citat clasic din Marchizul de Sade
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!