cai şi ţânţari

Culmea manipulării

Să convingi un ţânţar că-i armăsar.

culmi
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

uniformizare

Uniformizarea este un mod de a face ţânţarul mai mare, şi armăsarul mai mic.

definiţie aforistică de Octav Bibere
Adăugat de Octav Bibere
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţânţarul pişcă armăsarul.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabula ţepei

În cursă, un mic ţânţar
Cu un mândru armăsar,
Văzând că acesta-i scapă,
I-a dat... "ţeapă"...

fabulă epigramatică de Constantin Enescu (31 octombrie 2012)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dracula: Trebuie să dovedim cu toţii vigilenţă revoluţionară! Parcă poţi să ştii mentalitatea unui ţânţar. Nu subapreciaţi puterea insectelor. O înţepătură de viespe l-a răpus pe Alexandru cel Mare. Pe cel mai mare împărat l-a ucis ţânţarul, nu armăsarul.

replică din piesa de teatru Dracula (Carnavalul durerii), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ucideţi ţânţarii. Numai ei au şansa să devină armăsari.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porniri

din ţânţari mi-au ieşit
în zbaterea mea secundară
numai iepe tinere şi uneori câte un mânz debil care
nu va ajunge armăsar niciodată
şi cui i-ar trebui?!

herghelii de vise mân în prejme aurii
pustii nu-s cerurile, ci reflexia ţărânii,
acolo-s gâze strălucind bogat, rugile mele rătăcind

urma părinţilor desculţă în clisă, iată
viaţa mea pământeană

aspiraţiile par să nu fie ale mele –
sunt chemările muzicii prea sus, scântei
dezgolindu-mi foiţă cu foiţă sufletul

Din armăsari, temutele porniri în faptă,
ce de-a ţânţari au năpădit ferestre…!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ai făcut din ţânţar armăsar, fii bun şi-l hrăneşte!

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De multe ori din ţânţar lumea face armăsar.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii fac din ţânţar armăsar, alţii nu pot nici din măgar.

citat din David Boia (27 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

ţânţar

Ţânţarul, definiţie

Abandonând, un pic, umorul,
E greu de spus ce e ţânţarul,
Dar, fără dubiu, e izvorul
De un' se trage... armăsarul!

definiţie epigramatică de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneia

Conform zicalei are darul
De-a metamorfoza ţânţarul.
De-ar fi mai multe-aşa ca ea...
Ce herghelii am mai avea!

epigramă de Gheorghe Suciu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asistenta "iscusită"

Denisa este asistenta
Care la toţi le face fenta:
Printre bolnavi stă pe cai mari:
Prinde doar... muşte şi ţânţari.

epigramă de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invidia face din ţânţar - nărăvaş armăsar, din eprubetă - poloboc, din ilustru academician - netot şi din actor sublim - ambulant cabotin.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boul gelos

Pe un imaş de pe câmpie,
Păştea văcuţa cea nurlie;
Un bou, ce-n taină o iubea,
A lui să fie îşi dorea.
Văcuţa, harnică, frumosă,
Cuminte, blândă şi lăptoasă,
E lucru lesne de-nţeles
C-a fost de mulţi curtată des
Deci, de la sine se-nţelege
Că ea avea de unde-alege.
Şi, aşteptând un tip distins,
Angro, văcuţa a respins
Catâri, buhai şi armăsari,
Considerându-i prea... măgari

Dar timpul trece - nu-i de şagă-
Deci trebuia un soţ s-aleagă
Şi tare-i greu de înţeles
Că ea chiar boul l-a ales;
Un dobitoc ciufut, scorţos

[...] Citeşte tot

fabulă de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ţânţarul făcut

în ninsoarea abundentă
armăsar verde ca-n în vis
nu face nici doi lei adevăraţi
de-o lună şi-a pierdut acul
nu înţeapă nici sânge nu bea
nechează debusolat bătut
de soarta scrisă pe pupilă
priveşte în oglinda de gheaţă
nu-şi mai vede mandibula
de insectă care se refugia
în paginile revistelor de poezii
care-l lipeau de pereţii văruiţi
acum mestecă iarbă în măselele
plombate cu asfalt şi fier forjat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idee

Ideea-ţi de coşmar
Te face să tresari:
Să schimbi un armăsar
Pe niscaiva ţânţari!

epigramă de Virgil Istoc
Adăugat de Virgil Istoc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţânţarul

Am un tânţar înfipt în venă
Mă uit la el cum se gonflează
Şi mă gândesc, poate turbează...
Mă suge-ncet, fără vreo jenă.

Parcă-i din plastic, o branulă
Reflex, îl mângâi pe căpuţ
Acum seamănă c-un căluţ
De mare. Cred că-i iau căciulă...

E toamnă şi mă tot gândesc
Pe unde i-or fi frăţiorii
Părinţii, unchii, verişorii...
Să-i caut, poate-i şi găsesc.

De când nu o mai fi mâncat?
Nu se opreşte să respire
O să înceapă să transpire
De la efort. Şi e păcat...

[...] Citeşte tot

poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 18 noiembrie 2020 (18 noiembrie 2020)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

VACANŢĂ CU MAŞINA

Proptită pe parbrizul lustruit
Aştepta musca să plece-n circuit
Prin ţară cu bondarul;
Când de pe coama unui cal, o zări ţânţarul.
-Ei, drăcie!...
Ce caţi acolo în cutie
Pe vremea asta minunată?!
Răspunse musca, înţepată:
-Eşti surd, n-auzi şi tu motorul?
Acuşi-acuşi o să-mi iau zborul
Şi-o să mă plimb unde voiesc
Pe întreg plaiul românesc;
Ce vrei.. eu una-am progresat
Călătoresc civilizat.
Încearcă deci-că n-o fi foc-
Să scapi şi tu de dobitoc.
Altminteri, mai toţi te rămân
Şi-apoi.. de unde-atâta fân?!
Ei, pa! e timpul să pornesc!...
Ţânţaru-atunci c-un fel drăcesc

[...] Citeşte tot

fabulă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caldă zi

O caldă boare topeşte văzduhul,
nimic nu se mişcă nici pe cerul albastru,
doar se-aude trecând cauciucul pe-asfalt
şi oul şi-l cântă răguşit o găină
crezând c-o s-o asculte vreun drag... neştiutul...
... şi-un cal cu un car cară-n ape balastru'
iar stăpânul împinge, că malu-i înalt...
În mijloc de drum stă din fiert o maşină!

Se văd lângă râu şi în apă copii
ce strigă stropindu-se goi, se-alergând...
o cioară şi-o alta se scaldă fugar
şi-o vacă scăpată din turmă alene
se leagănă-n mers... guguştiuci cu alb şi gri
se strigă, răspund huhuind tot pe rând...
şi-un clopot se-aude chemând la altar
şi nimeni nu mişcă, sătucu-i o lene!

Doar crâşma cu uşa deschisă îmbie
şi-s doi vechi clienţi la o masă ameţiţi;

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!