Citate despre calambururi și moarte
citate despre calambururi și moarte (inclusiv în versuri).
Fluturi
Și grupuri, grupuri,
Au început sã cadã fluturi.
Și ei cad din mine, din tine,
Din voi, din gând.
Și pleacă și vin,
Și mor renăscând
Din priviri izvorâte din mine, din tine, din voi.
Au început sã-mi plece fluturi,
Grupuri, grupuri,
Îmi pleacă fluturi,
Din mine, din tine, din voi.
poezie de Iulia Otilia Mihalcea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la calambururi și moarte, dar cu o relevanță mică.
Reproș
Divulgă-mă iubire, căci nu mai cred în tine,
Separă mă de toate în cele patru puncte,
Și lasă să ne spele cu lacrimi cristaline
Imaginile vremii dorințele defuncte.
O, tu, iubire arsă, și arsă rău de soare,
Tu nu mai ai rațiune, tu nu te mai amesteci,
Mă lași în frig la umbră, nădejdea-n mine moare
Și mă curtează ura pe care tu o mesteci.
În câmp deschis e jocul, e jocul de cuvinte,
Și patima-nfruntării din dragostea carnală,
Dar cât e ea de joacă în plus mă mai și minte;
Zadarnică așteptare, săgeata cea banală
Mi e destinată dară, înfiptă prin morminte.
poezie de Vasile Zamolxeanu (29 septembrie 2010)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reproș
Divulgă-mă iubire, căci nu mai cred în tine,
Separă mă de toate în cele patru puncte,
Și lasă să ne spele cu lacrimi cristaline
Imaginile vremii dorințele defuncte.
O, tu, iubire arsă, și arsă rău de soare,
Tu nu mai ai rațiune, tu nu te mai amesteci,
Mă lași în frig la umbră, nădejdea-n mine moare
Și mă curtează ura pe care tu o mesteci.
În câmp deschis e jocul, e jocul de cuvinte,
Și patima-nfruntării din dragostea carnală,
Dar cât e ea de joacă în plus mă mai și minte;
Zadarnică așteptare, săgeata cea banală
Mi e destinată dară, înfiptă prin morminte.
poezie de Vasile Zamolxeanu (25 iunie 2008)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
vitralii promise
ferestre curate înseamnă uneori pură
singurã tate
mă uit de vreun ceas
la o fotografie este ca o fereastră
pari moartă
suspendată ca o muscă
pe o panglică lipicioasă atârnând
de tavan
nu respiri, nu ai miros
nu clipești de fapt, nici eu aici
nu te enervezi ca mine acum
vai cât de singuri mai suntem
O, cum vom face noi
curând
ample, vii și luminoase vitralii
ascunzând toate fotografiile
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dedicație unei necunoscute
Nedescoperiții tăi ochi
Se deschid imenși ca un soare
Să îmi lumineze
Nopțile interstelare.
Un zâmbet este chipul ce-l porți.
Plăcerea clipei și a risipei
Care trece inconfundabilă
Petală parfumată și imuabilă.
Întâmplarea îți dedică cuvântul
Rodul chinului și poate gândul
Crăpând bumb de primăvară distinsă
În această iarnă cu pistrui ninsă.
Joc de cuvinte, zaruri căzute
În numere potrivite, câștiguri mărunte,
Bucurii iluzorii... Icoana ți-o port
Ca pe un stâlp la capăt de mort.
poezie de Mircea Nincu
Adăugat de Aurora Cretan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate toate astea...
poate toate astea nici nu s-au întâmplat
dar eu le visez în fiecare seară
când se scurg luminile de ceară
pe damascul florilor din pat
cronicarii își făcuseră datoria
și trecuseră cu zâmbetul pe buze
visând la cavaleri și invocând pe muze
pentru iubirea ta, Maria
turnirurile ieșiseră din vogă
și florile de crin au rămas pe scuturi
ca urme ale unor vagi săruturi
și petele de sânge de pe togă
numai florile își cunosc singure tăria
mor și renasc în fiecare an
nimic nu se naște și moare în van
și nici dragostea mea pentru tine, Maria!
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din manuscris (2015)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubita mea
Nãscutu-m-am sub nori albastri
În miez de zi unde nimic nu moare,
Poate doar o frunzã cu multã fricã
De-o toamnã c-un suflet de soare.
O toamnã a fost de ajuns sã rãsarã
Cu tulburi gânduri de iubire si amar,
Toate nãpustite asupra ta, o copilã devenitã zânã,
Of iubire, chiar si acum aud cum gândurile rãsunã,
În fiecare noapte mã înfrãtesc cu timpul,
Noaptea eu si ploaia ne adunãm,
Ne atingem, ne contopim, ajungem sã ne iubim,
Dar tot ce facem este sã te vorbim.
Dar prea târziu eu m-am nãscut
Ca sã mai pot iubi acea viatã
Fãrã a mea fiintã ce acum-mi tace
O statuie iubindã si oarbã-n raza ce-o strãbat.
poezie de Tiberiu Luca
Adăugat de Raluca Maya Dinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin
Moto: omul, sã rman copil al indoielii si al mortii
(Byron)
Nasterea
Sã rutul tainicei zvârcoliri
Linistea dezrã dã cinã rii
Inceputul unei mari dureri
Viata
Obsedanta trecere
Prin haosul neimplinitei cã utã ri
Firul de nisip
De pe-un tã rm al pã timirii
Moartea
Tã cerea de dincolo de suferintã
Imposibila clipã a intoarcerii
Pecetea grea a eternitã tii
poezie de Alina Emandi
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt clona umbrei mele
cât de departe-i palatul vieților anonime
Omul, metamorfoza fără de-nțeles
între două lumi sinonime
am învățat să mor mai frumos
dragostea persistă în tăcere
transmite reverberații
de durere
coșmarul tinereții
îmbătrânirea lentă
ceea ce nu mă ucide
mă face sclav al durerii
sunt clona umbrei mele
ne-mbrățișăm în jocuri de cuvinte simple
ne-ascundem în jocuri de lumini
și de imagini succesive
și cui i-ar păsa de umbra întemnițată de un soare hain
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Antologie de poeme 2006-2012 (2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Circulară din America
Urechile mele de editor
Sunt într-o supraveghere
Permanentă-a celor
Două emisfere
Și ce mama naibii
Crezi că-aud
Pulsând cu putere?
Aud Beat-ul, Ritmul,
Nu ritmul inimii care bate,
Ci palpitațiile posace-ale
Noii Arte.
Ascult cum o idee moartă,
Măcinată-n căpățâni cu minte lipsă,
Urmează implacabili lideri
Printr-o prelungă eclipsă.
O, Kerouac, Kerouac,
N-ar fi oare de poveste,
Dacă vreo idee
Chiar îți supraviețuiește?
...1/2 de idee
[...] Citește tot
poezie de George Barker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imn umbrei (colaj)
sunt o scânteie prinsă între două umbre
umbra celui ce sunt și umbra
celui care-am fost cândva
aventura mea a-nceput
într-o noapte tăcută în care fierbinți
mi-erau dorințele și lacrimile reci
pe atunci visam ca Soarele
să-mi dezlege umbra de picioare
să rătăcesc printre stele...
dar știam că umbra mea
acest câine cu limba tăiată
acest profanator al mormântului meu viu
acest detectiv al morții angajat
în urmărirea sufletului meu ziler
această fantomă a morții eterne
care mă urmărea la tot pasul
avea nevoie de pași să respire
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Umbră lucidă (aprilie 2016)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre calambururi și moarte, adresa este: