cenuşă şi viaţă

poezie (vezi şi poem)

Poezia este doar dovada vieţii. Dacă viaţa arde bine, poezia este cenuşa.

definiţie clasică de Leonard Cohen
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

autobiografie

Autobiografie. Tabloul color al unei vieţi cenuşii.

definiţie aforistică de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipele vieţii noastre au însemnătatea cenuşii care se cerne.

Max Blecher în Vizuina luminată
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăim viaţa ca şi când am fi o specie eternă. Nu ne gândim niciodată că mâine poate fi prea târziu, că putem muri până mâine şi că tot ceea ce e al nostru azi, mâine poate fi cenuşă.

Ileana Vulpescu în Candidaţii la fericire, Scrisoare către un cunoscut
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ajungi sus pe al vieţii drum
Să nu fii înfumurat
Căci astfel s-au înecat
Mulţi în propriul fum
Şi-au ajuns tăciuni şi scrum
Pe drum aruncat!

citat din volumul de versuri Reflexii de Ioan Hapca
Adăugat de Tudor Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

viaţă

Viaţa este o pasăre Pheonix pentru care pământul înlocuieşte cenuşa.

definiţie aforistică de Grigore Rotaru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar pentru cei ce şi-au dormit viaţa moartea poate însemna un somn. Ceilalţi, atinşi de veghe, vor supravieţui treji cenuşii lor sau scheletului ironic!

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa e interesantă şi frumoasă tocmai pentru că e imprevizibilă. Ce plăcere mai am să trăiesc dacă ştiu că mîine va începe războiul şi că voi fi scrum? Sau că îmi va cădea o cărămidă în cap, c-o să mă calce o basculantă, c-o să fac un cancer sau un infarct? De ce să aflu înainte o bucurie sau o durere?

Ion Băieşu în romanul Balanţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde să mergem...

Unde să mergem?
Pretutindeni există moarte.

Ar trebui să trăim bocindu-ne din această pricină?

Fie ca inima ta să-şi afle propria cale:
aici nimeni nu va trăi veşnic.

Chiar şi prinţii mor,
toţi oamenii vor ajunge cenuşă.

Fie ca inima ta să-şi afle propria cale:
aici nimeni nu va trăi veşnic.

poezie de Netzahualcoyotl, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu risipi partea cea mai bună a vieţii şi a inimei d-tale pentru un om care nu e vrednic să-ţi ridice praful urmelor şi crede-mă odată în viaţă când îţi spun marele adevăr, că cel ce nu e-n stare a se iubi pe sine, nu e-n stare a iubi pe nimenea. Va fi poate ca orice organism o jertfă a instinctelor sale fiziologice împreunate c-o idee fixă. Dar când un asemenea om ca mine va cerceta cenuşa din inima lui, va vedea că nu există încă nici o scântee, că totul e uscat şi mort, că n-are la ce trăi, că târâie în zadar o existenţă care nu-i place nici lui, nici altora. Nu cred nimic, nu sper nimic şi mi-e moraliceşte frig ca unui bătrân de 80 de ani. Dta trăieşti şi eu sunt ucis – ce raport poate fi între noi?

Mihai Eminescu în Corespondenţă Mihai Eminescu - Veronica Micle (septembrie 1882)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însemnătatea unei clipe? Daţi-mi voie să râd. Clipele vieţii noastre au însemnătatea cenuşii care se cerne.

citat din Max Blecher
Adăugat de weynutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cenuşă şi fum este viaţa muritorilor.

proverbe greceşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine-ar putea trăi fără să uite? Dar cine poate să uite îndeajuns? Cenuşa amintirii zace în adâncul inimii fiecăruia. Numai atunci când nu mai ai pentru ce trăi, poţi fi liber!

Erich Maria Remarque în Arcul de Triumf
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am venit, de unde? Unde duce drumul?
Care-i rostul vieţii? Tainele sugrumu-l.
Câte inimi pure — Roata de Azur
Arde-n scrum şi pulberi! Spuneţi, unde-i fumul?

catren de Omar Khayyam
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există singurătate mai profundă ca aceea în care omul moare puţin câte puţin, trăindu-şi gloria de cenuşă, necunoscând adevărata glorie a vieţii - iubirea...

aforism de Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui fumător

În dreptungiul cu verdeaţă -
Lumânări, tămâie, scrum,
Cum a şi trăit în viaţă:
Tot o flacără şi-un fum.

epitaf epigramatic de Mihai Sălcuţan din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce plăcere mai am să trăiesc dacă ştiu că mâine va începe războiul şi că voi fi scrum? Sau că îmi va cădea o cărămidă în cap, c-o să mă calce o basculantă, c-o să fac un cancer sau un infarct? De ce să aflu dinainte o bucurie sau o durere?

Ion Băieşu în romanul Balanţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilema vieţii

Cu femei, cu vin, tutun,
Viaţa mi-o prefac în scrum.
Fără vin, femei, tutun,
Mult aş duce-o... la ce bun?

epigramă de Ion Diviza din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasul cenuşii

Nu ştiu a cui sînt, toţi s-au preschimat
în mine. Nu ştiu cine sînt, sînt însă.
Uşoară sînt şi grea ca un blestem,
sînt piatră şi sînt viaţă neajunsă.

Nu vă jucaţi cu mine, ucigaşi,
v-alunec printre degete, sînt vie,
zvârliţi-mă-n ocean; e-n van:
în cupa voastră sînt, şi sînt leşie.

Fugiţi! Căci sînt cenuşă, pot intra
ca umbra lunecândă pe sub uşă
şi să mă cern pe chipul vostru-n somn,
şi să vă dau sărutu-mi de cenuşă.

poezie celebră de Eugen Jebeleanu din volumul: Surâsul Hiroshimei; 1958
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasul cenuşii

Nu ştiu a cui sînt, toţi s-au preschimat
în mine. Nu ştiu cine sînt, sînt însă.
Uşoară sînt şi grea ca un blestem,
sînt piatră şi sînt viaţă neajunsă.

Nu vă jucaţi cu mine, ucigaşi,
v-alunec printre degete, sînt vie,
zvârliţi-mă-n ocean; e-n van:
în cupa voastră sînt, şi sînt leşie.

Fugiţi! Căci sînt cenuşă, pot intra
ca umbra lunecândă pe sub uşă
şi să mă cern pe chipul vostru-n somn,
şi să vă dau sărutu-mi de cenuşă.

poezie celebră de Eugen Jebeleanu din volumul Surâsul Hiroshimei; 1958
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!