cereale şi flori

Rodica

Purtând cofiţă cu apă rece
Pe ai săi umeri albi, rotunzori,
Juna Rodică voioasă trece
Pe lângă junii sămănători.
Ei cu grăbire îi sar în cale,
Zicând: "Rodică, floare de crin,
În plin să-ţi meargă vrerile tale,
Precum tu, dragă, ne ieşi cu plin!1
S-ajungi mireasă, s-ajungi crăiasă!
Calea să-ţi fie numai cu flori,
Şi casa casă, şi masa masă,
Şi sânul leagăn de pruncuşori!"
Cu grâu de aur ei o presoară,
Apoi cofiţa întreagă-o beu.
Copila râde şi-n cale-i zboară,
Scuturând grâul din părul său.

poezie clasică de Vasile Alecsandri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spicele de grâu
Unduite de vânturi,
Florile pâinii...

haiku de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avatar

Când merii obosiţi de floare
Vor ninge somnul meu cuminte,
Voi bate-n porţile de linişti
Al cerului cu nimb fierbinte,

Şi-n avatarul unei clipe
Un flutur alb o să mă fac,
Să mă tot legene secara
Incendiat cu flori de mac.

poezie de Constantin Georgescu din Ipostaze (2017)
Adăugat de constantin_georgescu_pif
Comentează! | Votează! | Copiază!

câmpii întinse –
floarea soarelui zâmbind
spre vecinul grâu

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu judeca lucrul după cuvântul care îl numeşte şi nici gândirea după felul în care e înfăţişată în vorbe. Floarea de neghină e mai frumoasă decât cea a grâului folositor. Gândurile trebuie să hrănească vorbele, iar vorbele să îmbrace cuvintele.

aforism celebru de Pitagora din Legile morale şi politice
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Douăzeci şi şapte

O floare de aţă
în trei culori,
alta e de gheaţă
cu ochii de nori.

Una-i fistichie,
că este de Mai,
are păr bălai
ca spicul de grâu -
floare brumărie
crescută la râu.

Alte-nfăşurate
se uitau mirate:
mă priviră toate
prin oglinzi ciudate.

Ceasul în cetate
bate ora, bate –
este... şi jumate,

[...] Citeşte tot

poezie de Camelia Opriţa din Literatură pentru copii, Condeiul de Aur (noiembrie 1999), traducere de Ioan Tudor Tudoran
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

27

O floare de aţă
în trei culori,
alta e de gheaţă
cu ochii de nori.

Una-i fistichie,
că este de Mai,
are păr bălai
ca spicul de grâu -
floare brumărie
crescută la râu.

Alte-nfăşurate
se uitau mirate:
mă priviră toate
prin oglinzi ciudate.

Ceasul în cetate
bate ora, bate –
este... şi jumate,

[...] Citeşte tot

poezie de Camelia Opriţa din Cuvântul deschide gândul omului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plantele pe care le vezi au puterea să crească, un bob de grâu, puterea de a răsări, o floare, de a se deschide la vederea Creatorului. Şi totuşi, de cele mai multe ori, sunt plante mici şi flori care nu-ţi sar în ochi, dar, cu toate acestea, înfloresc către cer fără nicio teamă. Au curajul de a trăi, de a muri, de a ieşi din starea de apăsare, de fiecare dată când terenurile pietroase le împiedică creşterea. Şi omul ar trebui să aibă aceeaşi tărie de cuget.

Romano Battaglia în O inima curată
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-a spus să ne imaginăm că Dunărea, trecând prin Bărăgan, este ca o panglică azurie, care strânge buchetul la un loc, după ce împletise în ea alte panglici: Oltul, Siretul, Prutul; că Dobrogea cea verde reprezintă tulpinile florilor muiate în apa mării, iar câmpiile care înconjoară ţara cu verde-viu sunt frunzele florilor aşezate pe margine, în timp ce la mijloc, galbenul, roşcatul, albastrul reprezintă fiecare câte o floare. Florile sunt, fiecare din ele, deosebite. Sunt flori aspre din Carpaţi; sunt altele, flori de oraş, salbe de flori proaspete, răsădite şi crescute din sensibilitatea noastră de azi; sunt flori de câmp şi de lacuri, flori de viţă de vie şi flori de grâu. Cu toate însă sunt nemuritoare şi aşezate de multe, multe veacuri împreună, ca să ne fie nouă patrie. Ne-a mai spus că nici o altă ţară de pe harta lumii nu seamănă atât de mult cu un buchet de flori şi că trebuie să fim mândri de frumuseţea nemărginită a pământului nostru.

Ana Blandiana în Buchetul de flori
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şoapte parfumate de iunie cu miros de crini şi flori de tei, cu cireşe la urechi păşind cu tălpile goale prin ierburi înalte sau prin aurul topit al grânelor, însângerate de maci pe alocuri.

citat din Elena Stan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul ce mă doare

Cuvântul ce mă doare atât de mult
Este, de fapt, greşeala mea...
Dacă n-am vrut să Îl ascult
Mai pot spera iertarea Sa?

Din lanul Său de grâne coapte
Eu am crescut pe lângă drum
Şi am rodit în spic păcate
Cine mă va culege acum?

Măcar dacă aş fi fost o floare
De mac, când împleteau coroană
De spice, pentru a mea culoare,
Stăteam şi eu la vreo icoană...

poezie de Mariana Bendou
Adăugat de Mariana Bendou
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maci, flori firave împrăştiate pe un câmp
Urme de sânge lăsate din strămoşi la râu
Sângele din floarea macului curs dîn timp
Suflet cu sudoarea scotea pâinea de grâu

catren de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vară

La orizont - departe - fulgere fără de glas
zvâcnesc din când în când
ca nişte lungi picioare de păianjen - smulse
din trupul care le purta.

Dogoare.

Pământu-ntreg e numai lan de grâu
şi cântec de lăcuste.

În soare spicele îşi ţin la sân grăunţele
ca nişte prunci ce sug.
Iar timpul îşi întinde leneş clipele
şi aţipeşte între flori de mac.
La ureche-i ţârâie un greier.

poezie celebră de Lucian Blaga din Paşii profetului (1921)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar

Din iarna acestui început de an îi aleg şi îi dăruiesc cel mai alb şi curat fulg de zăpadă.
Din primavara acestui an îi aleg şi îi dăruiesc o floare albă de cireş.
Din vara acestui an îi aleg şi îi dăruiesc un spic de grâu auriu.
Din toamna acestui an îi aleg şi îi dăruiesc o frunză de platan.
Din iarna acestui sfârşit de an, îi aleg şi îi dăruiesc frumoasa umbră albă a lunii,
căzută peste mâinile subţiri ale iubitei mele."

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alintul florilor de tei

Se scutură teii de floare
Ne inundă miresme amare...
Mireasmă de grâne şi miere,
De vis şi de pită
Impodobită cu betea
De frunze-arămii...
La tâmplele albe simt zvâcnind
Vulcanii tinereţii.
Privirea-mi, cu jind,
Se-nfruptă din marea de floare.
Alintul florii de tei, când alergam pe alei,
Acum mai aspru mă doare.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea soarelui

Ma-ntorc acum spre viitor cu faţa.
Lumina lui îmi trece-adânc prin pleoape.
Şi oamenii îmi sunt şi mai aproape
Şi parcă m-a luat de mână, viaţa.

Eu secolului meu i-aud povaţa;
Spre el vin milioane să se-adape,
Strălucitor ca faţa unei ape
Când soarele răsare, dimineaţa.

Ca peste şesuri aurii de grâne
Văd zarea largă-a zilelor de mâne
Şi peisajul lumii viitoare.

Mai tare-mi bate inima în piept!
Spre viitor tot sufletu-i îndrept,
Mereu, ca floarea-soarelui, spre soare.

sonet de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multe, câte-am semănat

Toată viaţa, cât am fost,
am avut în viaţă rost.
În grădină-am plantat flori
si-am cules parfumul lor.
Pomi am plantat în livadă
şi am cules vara roadă.
Am cultivat în câmp grâne
şi-am adus în casă pâine.
Am rostit doar adevăr,
minciuna nu mi-a fost văr.
Primind înţelegere
am investit încredere.
Am semănat bună credinţă
şi-am cules recunoştinţă.
Am semănat multă iubire
şi-am gustat din fericire.
Multe, câte-am semănat
iubire mi-au înturnat.
Bucurii am adunat
şi viaţa mi-au luminat.

poezie de Dumitru Delcă (11 martie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de primăvară

Te iubesc nespus şi-i pace,
în visul meu e linişte deplină
când luna pletele-şi desface
ca o femeie în mugur de lumină;

Trupu-mi este alb -zvâcnesc-
te strigă uneori încetişor,
de-atâta primăvară înfloresc,
ia-mă cu tine la izvor!...

Du-mă prin verdele dintâi,
la salcia cu pletele în râu,
să-mi pui o stea la căpătâi,
în aşternutul crud de grâu...

poezie de Lusiana Drăguşin (14 mai 2013)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintire

Mintea uită o mie de lucruri, bune sau fărădelegi,
De pildă, aniversarea unor războaie sau moartea unor regi,
Îşi aminteşte-n schimb o clipă de perisabilă fericire –
"Era pe la amiezi, lângă clopotniţa din sat, înaltă şi subţire..."

Sau "într-o noapte cu lună plină, în luna mai,
Când un vânt rece bătea prin lanul de grâu bălai
Încreţind obrajii pârâiaşului de dincolo de drum,
Poposind aici şi-a descărcat povara de parfum,

Aromele de pin... scuturând, indolent şi leneş,
Două dintre micile petale-ale unei flori de măceş".

poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noul poem

peste bărăgan
viitorul e o primăvară
continuă
unde
sămânţa îşi pulsează
ritmic destinul spre soare,
iar copiii se nasc cu sensul
în ochi.

o sărbătoare onestă-i
libetatea născută din lut
cu flori, grâu şi eroi.

peste bărăgan
vine omul nou
ca o ploaie
smulgând dim ţărână
noul poem
românesc.

poezie de Marin Ifrim din Foaia literară (1980)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!